Luptă totală pentru Liga Campionilor

A 89-a ediție a campionatului primului eșalon fotbalistic a intrat în istorie. A fost ediția a 69-a de când la noi în țară întrecerea primului eșalon se dispută în sistem divizionar, cu etape săptămânale, cu dublu meci. Înainte de 1932, când s-a disputat prima ediție în noul sistem, campioana se desemna în sistem eliminatoriu cu participarea campioanelor pe regiuni. Evoluțiile convingătoare ale repre-zentantelor noastre în cupele europene, în special Steaua și Rapid, în ultimii doi ani, a făcut ca punctajul UEFA al României să permită înscrierea a două echipe în „Liga Campionilor”. De aici a început asaltul principalelor candidate, cele două amintite și Dinamo, la care își anunțau intențiile CFR Ecomax Cluj și FCU „Poli” Timișoara. Această luptă dusă până pe finalul întrecerii a depășit limitele „fair-play”-ului, conducătorii amintitelor cluburi acuzându-se reciproc fără menajamente. A fost o ediție superioară din punct de vedere tehnico-spectacular din ultimii ani. Dacă formația campioană, Dinamo, s-a cunoscut cu multe etape înainte de final, cea de-a doua participantă în Liga Campionilor a reușit să treacă linia de sosire cu numai trei etape înaintea finalului. Echipele se află, după o scurtă perioadă, din nou în iarbă. Unele se pregătesc pentru antrenamente și turnee peste graniță, altele au cantonamente pentru încărcarea bateriilor, la locurile arhicunoscute, de ani buni. Vom face schematic câteva referiri la ceea ce a însemnat ediția a 89-a. Cele mai multe… cele mai puține Tradiționala rubrică prezintă fațeta primului eșalon. În cele 34 de etape s-au înscris 706 goluri, ceea ce reprezintă o medie de 2,31 goluri de meci sau 20,7 goluri de etapă. Din cele 706 goluri, 70 au fost din penalti (18 au fost ratate) și 18 autogoluri. Gazdele au înscris 422 de goluri (o medie de 1,38 de meci), iar oaspeții 284 de goluri (o medie de 0,93 de meci). Cele mai multe goluri marcate: Dinamo și Rapid cu câte 63 (medie de 1,85 de meci), Steaua cu 61 goluri (1,79 de meci). Cele mai puține goluri înscrise: Jiul cu 15 (0,44 de meci), FC Argeș cu 23 (0,68 de meci) și Pandurii cu 26 (0,76 de meci). Cele mai puține goluri primite: Steaua cu 22 (0,65 de meci), Dinamo cu 24 (0,71 de meci) și Unirea cu 29 (0,85 de meci). Cele mai multe goluri primite: Oțelul cu 56 (1,65 de meci), Ceahlăul cu 53 (1,56 de meci), Național cu 52 (1,53 de meci). Cele mai multe goluri marcate pe teren propriu: Steaua cu 42, Rapid cu 39 și Oțelul cu 38. Cele mai puține goluri înscrise acasă: FC Argeș cu 11, Jiul cu 12, Farul și FC Național cu câte 15. Cele mai multe goluri înscrise în deplasare: Dinamo cu 33, Rapid cu 24, CFR și Oțelul cu câte 22. Cele mai puține goluri înscrise în deplasare: Jiul cu 3, Ceahlăul și Pandurii cu câte 7. Cele mai multe victorii: Dinamo 23, Steaua și CFR Ecomax cu câte 21. Cele mai puține victorii: Jiul și FC Argeș cu câte 5, FC Național 6. Cele mai multe înfrângeri: Jiul 24, FC Național 22 și FC Argeș 20. Cele mai puține înfrângeri: Dinamo 3, Steaua 5, CFR și Rapid cu câte 7. Cele mai multe meciuri egale: Farul 13, „U” Craiova 12, Rapid și FC Vaslui cu câte 11. Cele mai puține meciuri egale: Oțelul, Pandurii și Jiul cu câte 5. Cele mai multe victorii acasă: Dinamo și Steaua cu câte 14. Cele mai puține victorii acasă: FC Argeș și Farul cu câte 3, Jiul cu 4. Cele mai multe victorii în deplasare: Dinamo 9, CFR 8 și Steaua 7. Cele mai puține victorii în deplasare: Ceahlăul, Național și Jiul cu câte una. S-au înregistrat 19 tipuri de scoruri. Cele mai multe, 76 au fost de 1-0, urmat la mare diferență de 2-0 (de 42 de ori), 2-1 (41 de ori), 1-1 (33 de ori), 0-0 (de 32 de ori), 3-1 (de 23 de ori), 3-0 (de 17 ori), 3-2 (de 10 ori). Cele mai puțin uzitate au fost cele de mare diferență: câte o dată 4-3, 6-0 și 7-0. Jucători străini: record în materie De-a lungul celor 34 de etape, au fost folosiți 578 de jucători, din care 114 au fost străini. Numărul stranierilor în fotbalul românesc este un record în materie. Cei mai mulți jucători folosiți au fost în formația nemțeană Ceahlăul - 47, urmată de FC Argeș - 42, de altfel echipe care au retrogradat, Politehnica Iași - 40. Cei mai puțini jucători au evoluat la Steaua - 27, Farul - 28, Oțelul și „U” Craiova - 29. Cei mai mulți străini au evoluat la CFR Ecomax Cluj, care a avut 14 jucători din care 7 erau portughezi. Urmează Dinamo cu 11, „Poli” Timișoara și FC Vaslui cu câte 10, UTA cu 9, Ceahlăul, FC Argeș și Pandurii cu câte 7, „U” Craiova, Oțelul, „Poli” Iași și Unirea cu câte 6, Steaua și FC Național cu câte 5, Rapid cu 3, Gloria și Farul cu câte 2, iar la polul opus - Jiul, cu nici un stranier. Numai 8 echipe au terminat campionatul cu același antrenor În 10 situații din 18, antrenorii au fost vinovați de evoluția nesatisfăcătoare a echipelor. Numai 8 antrenori au rămas în funcție pe întreaga desfășurare a campionatului, primele două locuri și-au păstrat banca tehnică, Dinamo cu Mircea Rednic, Steaua cu Cosmin Olăroiu. Au rămas până la final, Răzvan Lucescu la Rapid (care a părăsit gruparea giuleș-teană după cucerirea Cupei României), Petre Grigoraș la Oțelul, Ioan-Ovidiu Sabău la Gloria, Eugen Neagoe la Pandurii, Ionuț Popa la „Poli” Iași și Marius Lăcătuș la UTA. Cele mai multe schimbări ale băncii tehnice s-au produs la FC Național și Ceahlăul P. Neamț - câte 5 antrenori. FC Național a început cu Marin Duna, iar după etapa a 12-a a venit Jean Vlădoiu care a rezistat numai patru etape. Pentru o etapă, ca interimar a fost Liviu Ciubotariu, după care a urmat Sorin Cârțu (care a început sezonul la „Poli” Timișoara), pentru ca Eugen Nae să termine campionatul, iar echipa să retrogradeze. Ceahlăul a început cu Mihai Stoica (cel care va încheia sezonul la FC Brașov), numai pentru 3 etape. Ion Moldovan a rezistat 10 runde, au urmat Vasile Silaghi, Florin Marin și a încheiat cu Aurel Șunda. FCU „Poli” Timișoara a avut 4 tehnicieni: Sorin Cârțu 12 etape, Alin Artimon 8 etape, Iosif Rotariu ca interimar 2 etape pentru a încheia cu Valentin Velcea, pentru ca și acesta să nu apuce noul sezon, cedând banca lui Dușan Uhrin Jr. Tot patru tehnicieni a avut și „U” Craiova care a continuat cu Aurel Beldeanu (interimar 1 etapă), Ștefan Stoica pentru a încheia cu Florin Cioroianu. Câte trei antrenori au avut 3 formații: Unirea Urziceni (Costel Orac, Iulian Mihăilescu și Dan Petrescu); Farul Constanța (Momcilo Vukotic, Ion Marin și Basarab Panduru) și FC Argeș (Giusepe Gianini, Dorinel Munteanu și Constantin Cârstea). Alte trei echipe au fost mai pon-derate și au rulat numai doi antrenori: CFR Ecomax Cluj a început cu Dorinel Munteanu și a terminat cu Cristiano Bergodi, căruia nu i s-a mai prelungit contractul pentru actualul sezon. FC Vaslui a început cu Gheorghe Mulțescu pentru ca, după 9 etape, să fie înlocuit cu Viorel Hizo. Jiul, care a retrogradat, a început cu Florin Marin pentru 11 etape, pentru a încheia cu Marin Tudorache. 207 jucători au înscris Golgeterul campionatului a devenit dinamovistul Claudiu Niculescu cu 18 goluri. A fost urmat de alți doi dina-moviști, Ionel Ganea cu 16 goluri (în retur a evoluat la Rapid) și Ionel Dănciulescu cu 15 goluri. În top s-au mai aflat Emil Jula (Oțelul) cu 14 goluri, Valentin Badea (Steaua) cu 13 goluri, Ianis Zicu (Gloria) cu 12 goluri, Cristian Coroian (CFR Cluj), Dorel Zaharia (Gloria), Daniel Stan (Oțelul) cu câte 11 goluri. Au mai înscris câte 10 goluri (4 jucători), 9 goluri (2 jucători), 8 goluri (4 jucători), 7 goluri (8 jucători), 6 goluri (7 jucători), 5 goluri (14 jucători), 4 goluri (19 jucători), 3 goluri (24 jucători), 2 goluri (40 jucători) și câte un gol (76 jucători). Dinamoviștii, primii și în București La fiecare final de campionat se obișnuiesc și alte tipuri de clasamente, cele ale unei regiuni sau local. Într-un clasament inter-bucureștean, se respectă întru totul ierarhia clasamentului general, cu Dinamo în frunte și bancarii pe ultimul loc. În clasamentul ardeleano-bănățean, Clujul (considerată campioana provinciei) o-cupă locul 3, după Gloria și Poli Timișoara. În cel oltean, studenții din Bănie își respectă supremația, iar în cel moldo-vean oțelarii au terminat în urma lui Poli Iași.