Curs BNR

1 EUR = 4.9690 RON

1 USD = 4.5823 RON

1 GBP = 5.8022 RON

1 XAU = 299.2209 RON

1 AED = 1.2476 RON

1 AUD = 2.9766 RON

1 BGN = 2.5406 RON

1 BRL = 0.9224 RON

1 CAD = 3.3717 RON

1 CHF = 5.2072 RON

1 CNY = 0.6368 RON

1 CZK = 0.1959 RON

1 DKK = 0.6666 RON

1 EGP = 0.1483 RON

1 HUF = 1.2634 RON

1 INR = 0.0553 RON

1 JPY = 3.0537 RON

1 KRW = 0.3429 RON

1 MDL = 0.2577 RON

1 MXN = 0.2686 RON

1 NOK = 0.4317 RON

1 NZD = 2.7879 RON

1 PLN = 1.1501 RON

1 RSD = 0.0424 RON

1 RUB = 0.0504 RON

1 SEK = 0.4434 RON

1 TRY = 0.1467 RON

1 UAH = 0.1205 RON

1 XDR = 6.0866 RON

1 ZAR = 0.2385 RON

Editia 8133 - 01 mar 15:25

Luni începe Postul Sfintelor Paşti

Autor:

Publicat la 23 februarie 2023

Luni începe Postul Sfintelor Paşti

Postul Sfintelor Paşti începe luni. Numit şi Postul Mare, este o perioadă de postire care precede Praznicul Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, serbat anul acesta în data de 16 aprilie.
Perioada de post premergătoare Sfintelor Paşti este de luni, 27 februarie, până sâmbătă, 15 aprilie, inclusiv.

Canonul cel Mare şi Liturghia Darurilor înainte sfinţite
Pe parcursul Postului Sfintelor Paşti, între slujbele rânduite de Părinţii Bisericii un loc aparte îl ocupă Canonul Sfântului Andrei Criteanul.
Numit şi Canonul cel Mare, se săvârşeşte în prima şi în a cincea săptămână din Postul Mare; în prima săptămână, în seara zilelor de luni, marţi, miercuri şi joi, în cadrul slujbei numite Pavecerniţa Mare (slujba de după Vecernie), când strofele Canonului sunt împărţite în patru părţi, corespunzătoare celor patru zile; miercuri în săptămâna a cincea din Post, în cadrul slujbei numite Denia, când se cântă integral.
Un alt element specific îl reprezintă Liturghia Darurilor înainte sfinţite, oficiată numai în perioada Postului Mare.

Durata Postului Mare
Postul Paştilor, Păresimile sau Patruzecimea, adică postul dinaintea Învierii Domnului, este cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe. De aceea, în popor e numit în general Postul Mare sau Postul prin excelenţă.
În primele trei secole, durata şi felul postirii nu erau uniforme peste tot. Astfel, după mărturiile Sfântului Irineu, ale lui Tertulian, ale Sfântului Dionisie al Alexandriei ş.a., unii posteau numai o zi sau două înainte de Paşti, alţii trei zile, alţii o săptămână, iar alţii mai multe zile, chiar până la şase săptămâni înainte de Paşti. Ultima dintre cele şapte săptămâni de post deplin, Săptămâna Sfintelor Patimi, nu era integrată în postul Păresimilor, ci se socotea aparte. Abia în secolul al IV-lea, după uniformizarea datei Paştilor, hotărâtă la Sinodul I Ecumenic, Biserica de Răsărit a adoptat definitiv vechea practică, de origine antiohiană, a postului de şapte săptămâni, durată pe care o are şi astăzi.
După învăţătura ortodoxă, se lasă sec în seara Duminicii izgonirii lui Adam din Rai şi se posteşte până în seara Sâmbetei din săptămâna Patimilor, inclusiv.
Durata de 40 de zile a Postului Paştilor se întemeiază pe o tradiţie vechi-testamentară, referitoare la numărul patruzeci când este vorba de cercetarea şi pregătirea sufletului prin măsuri divine: Potopul a durat 40 zile, 40 de ani au rătăcit evreii în pustie, Moise a stat pe munte 40 zile pentru a primi Legea ş.a. Postul Paştilor nu este numai cel mai lung şi mai important, dar şi cel mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe.

Cum se posteşte
În secolul al IV-lea, Constituţiile Apostolice recomandă să se postească, în ultima săptămână, astfel:
Postiţi din ziua a doua – luni –  până vineri şi sâmbătă şase zile, întrebuinţând numai pâine, sare şi legume şi bând apă, iar de vin şi de carne abţineţi-vă în aceste zile, că sunt zile de întristare, nu de sărbătoare; vineri şi sâmbătă să postiţi, cei cărora le stă în putinţă, negustând nimic până la cântatul cocoşului din noapte. Iar de nu poate cineva să ajuneze în şir aceste două zile, să păzească cel puţin sâmbăta – Constituţiile Apostolice, Cartea V, cap. 18.
În general, postul Păresimilor era mult mai aspru decât se ţine azi. Toate zilele erau de ajunare, adică abţinere completă de la orice mâncare şi băutură până la Ceasul al nouălea din zi, spre seară, în afară de sâmbete şi duminici, care erau exceptate de la ajunare.
Conform tradiţiei actuale a Bisericii, în cursul Postului Mare se posteşte astfel:
în primele două zile – luni şi marţi din prima săptămână – se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau pentru cei mai slabi ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă;
în primele trei zile – luni, marţi şi miercuri – şi ultimele două zile – vineri şi sâmbătă din Săptămâna Patimilor, la fel;
miercuri în Săptămâna Patimilor se ajunează până seara, după săvârşirea Liturghiei Darurilor înainte sfinţite, când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn;
în tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână se mănâncă uscat o singură dată pe zi, seara, iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin;
La praznicul Bunei Vestiri şi în Duminica Floriilor se dezleagă la peşte.

+1 -1

Comentarii

nu este nici un comentariu

Adaugă un comentariu

(nu va aparea pe site)
loading

Din aceeași categorie