Lovitură teribilă dată de Parlamentul britanic: Acordul de Brexit, respins

Parlamentul Marii Britanii a respins ieri acordul de Brexit încheiat de premierul Theresa May cu liderii Uniunii Europene. Acordul a primit doar 202 de voturi „pentru” şi 432 „împotrivă”. Imediat au apărut şi scenariile despre ceea ce va urma.

1. Guvernul May pică
Într-un astfel de scenariu există posibilitatea ca, în locul guvernului condus de Theresa May (care este şi liderul Partidului Conservator) să vină un guvern mai radical. Ori un astfel de guvern ar putea complica şi mai mult situaţia şi-aşa deja foarte de complicată a Brexitului. Apariţia unui astfel de guvern nu este exclusă pentru că pe întreg parcursul negocierilor cu UE, Partidul Conservator s-a dovedit a fi o entitate divizată în ceea ce priveşte conţinutul pe care acordul de Brexit ar trebui să-l aibă. De exemplu, există facţiuni în interiorul partidului condus de Theresa May care susţin ideea unui acord care să conţină doar aspecte legate de taxele vamale, există facţiuni care consideră că Brexitul ar trebui să aibă loc fără niciun acord, există facţiuni care consideră că Brexitul nu ar trebui să aibă loc deloc, există facţiuni care susţin ideea organizării unui al doilea referendum, în timp ce facţiunea condusă de Theresa May susţine ideea unui acord care să asigure o tranziţie graduală.

2. Marea Britanie părăseşte UE fără un acord
În acest caz am vorbi de o situaţie fără precedent din punct de vedere juridic, fiind foarte dificil de anticipat ce se poate întâmpla. De exemplu, în această situaţie, Marii Britanii i s-ar putea impune automat taxe vamale defavorabile ei (dar şi Uniunii). În orice caz, tocmai datorită incertitudinilor, acest scenariu fost caracterizat atât de Uniunea Europeană, cât şi de o parte a clasei politice britanice drept cel mai nedorit.

3. Marea Britanie rămâne automat parte a Uniunii Europene
Această posibilitate a fost vehiculată chiar zilele trecute de către ministrul britanic de externe, Jeremy Hunt. Tehnic vorbind, pentru stoparea Brexitului ar fi necesar ca guvernul de la Londra să aducă modificări legislative, care ulterior să treacă (cu succes) prin parlamentul britanic, pentru că în cele din urmă să fie promulgate de regină (în situaţia în care Regina este de acord cu ele). Adică ar trebui parcurşi exact aceiaşi paşi care au fost urmaţi şi atunci când s-a modificat legislaţia pentru permiterea Brexitului. Practic însă, statele-membre UE nu au ratificat acordul de Brexit. Astfel că în aceste condiţii, Marea Britanie ar putea teoretic rămâne automat în Uniune. Dar chiar şi în situaţia în care acest lucru s-ar întâmpla, tot s-ar impune necesitatea unor noi negocieri, care să stabilească (din nou) statutul Regatului Unit în UE. Asta pentru că cele două părţi au semnat deja Acordul de retragere al Marii Britanii din Uniunea Europeană. Ba au semnat chiar şi un acord cu privire la cooperarea post-Brexit.

4. Marea Britanie solicită renegocierea acordului de Brexit
Acest scenariu ar putea fi posibil indiferent că Guvernul Theresa May pică sau nu. Uniunea Europeană a spus, însă, foarte clar că nu este dispusă să renegocieze un acord care a durat luni de zile pentru a fi stabilit. Pe de altă parte, aceasta ar putea fi o strategie a UE de a încerca să exercite presiuni asupra Marii Britanii.

5. Data Brexitului este amânată
Acest scenariu a fost, pentru prima dată, vehiculat tot zilele trecute, din interiorul Uniunii Europeane. Aceasta s-a oferit să amâne data producerii Brexitului cu cel puţin două luni, data actual-stabilită a Brexitului fiind 29 martie 2019. Faptul că UE a făcut această ofertă denotă o disponibilitate de a relua negocierile cu Marea Britanie (în ciuda retoricii iniţiale, prin care excludea acest lucru). Denotă, de asemenea, şi o conştientizare a faptului că data de 29 martie 2019 nu ar oferi suficient timp pentru parcugerea întregului proces pe care un nou acord de Brexit ar trebui să-l parcurgă.
După încheierea negocierilor (care nu se ştie cât ar putea dura), un nou acord ar trebui dezbătut public, ulterior ar trebui dezbătut şi votat în parlamentele naţionale ale tuturor celor 28 de state-membre UE, iar ulterior, trebuie promulgat de către şefii de stat ai tuturor statelor-membre. Ori acest proces necesită, de regulă, mult mai mult de două luni şi jumătate.

6. Se organizează un nou referendum
Deşi pare un scenariu improbabil în acest moment - în principal datorită retoricii unei părţi a clasei politice britanice -, el nu ar fi complet exclus întrucât ar oferi o modalitate de deblocare a situaţiei.