Lovitură din UK: cancerul din vin

Un studiu guvernamental, citat de publicaţia britanică Daily Mail, plasează Feteasca Reagală, vin produs de compania românească Cramele Recaş, pe primul loc în ceea ce priveşte numărul de pesticide. Pe această listă se găseşte şi un vin din Moldova.
Cercetarea arată că mai mult de jumătate din vinurile vândute în şase dintre cele mai populare supermaketuri din Regatul Unit, inclusiv  Sainsbury's, Marks and Spencer şi Asda, conţin pesticide care cauzează cancer.
Analiza de laborator a cercetat conţinutul a 72 de sortimente de vinuri, iar oamenii de ştiinţă au descoperit că 49 dintre ele conţineau urme de cel puţin un pesticid. Au fost descoperite 19 pesticide, inclusiv şase legate de dezvoltarea cancerelor, potrivit studiului.
Un vin alb, Feteasca Regală de la Cramele Recaş conţinea şase pesticide diferite.
De altfel, şi  un vin alb Myton Hill Pinot Grigio din Republica Moldova se află între cele în care s-au descoperit pesticide.  Alte soiuri de vin românesc nu au fost incluse în acest studiu.
Rezultatele programului guvernamental de testare a reziduurilor au fost adunate şi analizate de Pesticide Action Network UK (PAN UK), o organizaţie non-profit cu sediul în Brighton. „Iubitorii de vin nu ar trebui să rişte să se expună la o serie de pesticide periculoase atunci când le place o băutură. Sectorul vinului ecologic este înfloritor, demonstrând că este 100% posibil să se producă vin fără a se baza pe substanţe chimice toxice”, a afirmat cercetătorul PAN UK, Nick Mole, citat de publicaţia britanică.
Pesticidele sunt folosite pentru a îndepărta dăunătorii din viţa de vie, cum sunt insectele şi ciupercile.

Cramele Recaş se apără
Philip Cox, directorul comercial al Cramelor Recaş, spune că vinurile produse de compania din România nu conţin substanţe nocive. „Am citit ce scrie în ziar acolo şi în opinia mea e plin de gogomănie, cineva care vrea să să promoveze în speţă un anumit tip de produse, adică produse bio şi încearcă să afirme că toate produsele făcut cu agricultură normală sunt periculoase, toxice, scrie acolo. Este fals! Deci în opinia noastră nu e nimic rău cu lucrul ăsta. Faptul că sunt mai multe tipuri de pesticide folosite e o practică. Normal este ca şi cu antibioticele, variem produsele pe care le folosim ca să nu devină planta imună la ele. Sunt undeva 7-10 tratamente pentru vii în fiecare an. Ei nici n-au spus acolo că sunt depăşite cantităţile permise legal. Noi ştim sigur că nu s-a depăşit. Noi testăm toate produsele noastre în fiecare an pentru limitele astea. Folosim numai produsele care sunt permise de Uniunea Europeană care sunt testate şi autorizate după un foarte lung proces”, a explicat la Pro TV Philip Cox, directorul comercial al Cramelor Reca.

Vinurile organice, fără pesticide
Cercetătorul PAN UK, Nick Mole, spune că cea mai sigură cale pentru a te asigura că eviţi substanţele toxice este să „bei vin organic”. Rezidurile de pesticide nu influenţează gustul sau mirosul unui vin, aşa că nu-ţi poţi da seama dacă are substanţe nocive, fără analize de laborator.
Au fost alese vinuri care provin de la mai mulţi cultivatori, din ţări cu tradiţie viticolă, însă eşantionarea „este limitată în domeniul de aplicare”, potrivit cercetătorului.
Mai mult decât atât, Nick Mole a subliniat că vinurile cu pesticide multiple reprezintă o îngrijorare deosebită, deoarece aceasta „este cea mai problematică şi mai puţin înţeleasă zonă în ceea ce priveşte posibilele efecte asupra sănătăţii umane”.  
Rezultatele sunt un motiv de îngrijorare pentru că arată o creştere dramatică a proporţiei de vin care conţine mai mult de un reziduu de pesticide, de la 14% în 2016, ultima oară când vinul a fost testat, la 50% în prezent.
Pe de altă parte, cercetătorul sugerează că testele ar trebui extinse şi pentru alte tipuri de produse, iar producţiile ecologice să fie încurajate.
Organizaţia Pesticide Action Network UK a evidenţiat că piersicile şi nectarinele au avut cel mai mare procent de probe cu mai multe reziduuri de pesticide prezente, respectiv 85%, din cele 12 fructe şi legume examinate.  Acestea au fost urmate de struguri (84%), căpşuni (83%), cireşe (81%), spanac (73%) şi mere (72%).