Liviu Cornel Babeş, comemorat şi nu prea

Calendarul se repetă odată la 28 de ani. Din păcate, nu şi faptele eroice care fac înconjurul lumii. Mai mult, la Braşov nici măcar nu sunt comemoraţi aşa cum ar trebui cei care şi-au dat viaţa pentru ca noi să avem o viaţă mai bună. Cu 28 de ani în urmă, sâmbătă, 4 martie 1989, Liviu Cornel Babeş îşi dădea foc pe pârtia Bradul, purtând cu el un mesaj: „Stop murder! Auschwitz=Braşov”. După 28 de ani, şcolile din Braşov nu s-au obosit să ducă măcar o clasă de elevi la baza pârtiei din Poiană, unde are loc în fiecare an o ceremonie în memoria eroul-martir. Un alt erou al luptei anticomuniste, Octav Bjoza, a atras atenţia la fiecare comemorare a eroilor că elevii ar trebui să fie prezenţi la aceste evenimente, însă nimeni nu îl bagă în seamă.

Tinerii, marii absenţi
O mână de oameni – printre care câţiva politicieni – s-au strâns în Poiana Braşov pentru a cinsti memoria eroului care a avut curajul să spună lumii întregi ce se petrecea cu adevărat în România şi, în special, la Braşov, după revolta muncitorilor din noiembrie 1987. Mulţi dintre cei veniţi pe pârtia Bradul pentru comemorarea lui Liviu Cornel Babeş erau chiar ei luptători anticomunişti, care ştiu ce înseamnă curajul de a fi ieşit în faţă şi a fi vorbit cu voce tare despre crimele comise de regimul comunist. Printre aceştia, Octav Bjoza, un fost întemniţat în închisorile teribile ale regimului, care aminteşte la fiecare ceremonie că elevii trebuie să fie prezenţi pentru ca eroii şi gesturile lor să nu fie uitate. „Această comemorare mă întristează şi dintr-un motiv care nu are legătură cu gestul lui Babeş. Aceste evenimente ar trebui să fie pentru generaţia tânără de azi şi de mâine. Astfel de evenimente trebuie să fie popularizate, aici ar fi trebuit să fie măcar o clasă de elevi, ceea ce nu se întâmplă niciodată. Şi pentru că tot le văd eu pe cele rele, nici noi, autorităţile Braşovului, nu am fost capabili să ridicăm măcar un monument undeva, în centrul Braşovului, închinat memoriei acestui erou naţional, nu numai braşovean. Este trist! Astfel de monumente ar trebui să vorbească generaţiilor de azi şi de mâine despre lupta şi jertfa acestui popor”, a spus Bjoza.

„Încercăm să schimbăm denumirea pârtiei Bradul în pârtia Liviu Cornel Babeş”
Babeş a recurs la sacrificiul suprem pentru a arăta României şi lumii întregi că poporul nu mai suportă privaţiunile impuse de comunişti. Printre cei în sprijinul cărora a ales Cornel Liviu Babeş să îşi dea viaţa sunt şi novembriştii, liderii revoltei muncitoreşti din 15 noiembrie 1989. „Dându-şi foc pe pârtia Bradul din Poiana Braşov, a arătat României şi lumii întregi că aşa nu se mai poate. Cred că eroul naţional Liviu Cornel Babeş nu este comemorat cum trebuie, dacă ne gândim numai la studentul cehoslovac Jan Palach, cu care îl putem compara. Încercăm să schimbăm denumirea pârtiei Bradul în pârtia Liviu Cornel Babeş”, a spus Marius Boieriu, preşedintele Asociaţiei 15 Noiembrie 1987.
Din păcate, comemorările lui Babeş nu seamănă deloc cu cele ale lui Jan Palach,  studentul care şi-a dat foc pe treptele Muzeului Naţional din Praga în 19 ianuarie 1969 în semn de protest faţă de intervenţia Uniunii Sovietice în Cehoslovacia şi a devenit simbol naţional. Prin Legea 93 din 1997, Liviu Cornel Babeş a fost declarat Erou – Martir. Braşovul l-a numit cetăţean de onoare post-mortem, iar strada pe care a locuit poartă, astăzi, numele martirului.