Liberi, doar ceva mai săraci. Decizii de care nu prea au parte oamenii de rând, la Înalta Curte

Lovitură de teatru la Înalta Curte: un fost ministru, Sebastian Vlădescu, şi un fost bancher, Ionuţ Costea, vor fi eliberaţi din închisoare, dar nu pentru că şi-au executat pedepsele, ci pentru că le-au fost admise căile extraordinare de atac împotriva condamnărilor definitive.
Instanţa Supremă, prin două completuri de 5 judecători, a decis sa admită două recursuri în casaţie.

Dosarul ministru şi cumnat de ministru: 7.111.577 lei şi 4.161.9000 euro
În primul rând, este vorba de recursul formulat de fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu, condamnat definitiv pentru corupţie în urmă cu mai bine de doi ani în afacerea şpăgilor pentru reabilitarea căilor ferate Bucureşti-Constanţa la 7 ani şi 4 luni.
În al doilea rând, fostul bancher şi fost secretar de stat la ministerul Finanţelor Ionuţ Costea, cumnat al lui Mircea Geoană, condamnat tot pentru acuzaţii de corupţie la 6 ani de închisoare. 
Judecătorii Instanţei supreme spun că la momentul condamnării definitive ar fi intervenit prescripţia răspunderii penale ca urmare a unei decizii controversate a Curţii Constituţionale.
Cei doi urmează să fie eliberaţi, însă, au atras atenţia oficialii Intanţei Supreme, ei rămân practic cu obligaţiile financiare. Continuă să li se confişte sumele luate cu titlul de şpăgi. „Astfel, în cauzele menţionate s-a dispus, după cum urmează: inculpaţii Sebastian Vlădescu şi Mircea Ionuţ Costea rămân să plătească sumele de 3.990.248 lei şi de 65.000 euro, prejudiciu reţinut în sarcina lui Sebastian Vlădescu, şi confiscarea specială a sumei de 2.177.000 euro de la acelaşi inculpat; sumele de 3.121.328 lei şi de 1.919.900 euro, prejudiciu reţinut în sarcina lui Mircea Ionuţ Costea. Totodată, au fost menţinute măsurile asiguratorii instituite până la concurenţa sumelor confiscate, rezultând că măsurile civile dispuse totalizează 7.111.577 lei şi 4.161.9000 euro", a anunţat purtătorul de cuvânt al Instanţei supreme, Victor Alistar.
Decizia a fost luată de un completul format din judecătorii Lia Savonea, Lucia Tatiana Rog, Adrian Glugă, Gheorghe-Valentin Chitidean, Lavinia Valeria Lefterache.
 
Tot ministru, uns cu 6.200.000 lei
Şi Darius Vâlcov va fi eliberat din penitenciar, după ce un complet de cinci judecători de la Instanţa Supremă a decis marţi, 4 noiembrie, că faptele pentru care acesta a fost condamnat la şase ani de închisoare în Dosarul Tablourilor s-au prescris.
Condamnat definitiv în mai 2023, Darius Vâlcov, fost primar al municipiului Slatina şi ministru al Finanţelor, a fugit în Italia înainte de pronunţarea sentinţei, fiind extrădat în ţară în august 2023 şi încarcerat la Penitenciarul Rahova.
După ce a executat doar o treime din pedeapsă, Vâlcov a obţinut acum anularea condamnării, prin admiterea unei căi extraordinare de atac - recursul în casaţie, decizia fiind luată de un complet format din judecătorii Alin Sorin Nicolescu, Ioana Bogdan, Valerica Voica, Isabelle Tocan şi Luminiţa Criştiu-Ninu.
Rămâne ca Darius Vâlcov să achite suma de 6.200.000 lei, reprezentând prejudiciu reţinut în sarcina sa.

Cu precedent în chichiţe
Darius Vâlcov a mai avut două dosare de corupţie pe rolul instanţelor, reuşind să scape de ele. Astfel, în noiembrie 2021, Curtea de Apel Craiova l-a achitat într-un dosar în care era acuzat de instigare la dare şi luare de mită. În martie 2023, tot Curtea de Apel Craiova i-a anulat o condamnare de 6 ani şi 6 luni închisoare pentru luare de mită, pe motiv că faptele de care era acuzat s-au prescris.
În Dosarul Tablourilor, Vâlcov a fost trimis în judecată în mai 2015 pentru trafic de influenţă, spălare de bani şi efectuarea de operaţiuni financiare utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, în formă continuată.
Potrivit DNA, în cursul anului 2009, omul de afaceri Theodor Berna, administratorul companiei Tehnologica Radion, l-a contactat pe Darius Vâlcov, la acea dată primar al municipiului Slatina, căruia i-a propus 20% comision pentru contractele Companiei de Apă Olt SA. A primit lucrări de 78.201.552 lei...

Nu-i cu musca pe căciulă
„Reamintim că, într-un stat de drept, justiţia funcţionează după reguli, nu după circumstanţe. Indiferent de calitatea persoanelor vizate sau de percepţia publică, instanţele sunt obligate să aplice legea şi Constituţia, dovadă de independenţă a justiţiei, garanţiile pentru cetăţenii obişnuiţi, ca şi pentru persoanele cu notorietate, sunt aceleaşi în faţa legii. Soluţiile de punere în libertate exprimă respectarea unei decizii constituţionale care face parte din ordinea de drept", a declarat marţi, 4 noiembrie, purtătorul de cuvânt al Instanţei supreme, Victor Alistar, care a explicat că judecătorii au aplicat în acest caz o decizie a Curţii Constituţionale.