Legislaţia actuală pune spălătoriile în imposibilitatea colaborării cu spitalele

Numărul spitalelor care externalizează serviciile de spălătorie este în creştere, iar regulile prevăzute în legislaţia actuală sunt foarte stricte, dar şi greu de respectat, limitând colaborarea dintre spălătorii şi unităţile medicale, sunt de părere reprezentanţii Kromatic, o spălătorie de profil care propune o soluţie pentru evitarea biocontaminării prin folosirea de microcipuri.
„Nu orice spălătorie poate evita riscul biocontaminării, fapt pentru care şi regulile impuse de Ministerul Sănătăţii pentru spălătoriile care deservesc unităţi medicale sunt foarte stricte, însă şi greu de respectat. Astfel, potrivit OMS 1025/2000, se interzice sortarea la locul de producere a lenjeriei pe tipuri de articole. Rufele murdare nu trebuie atinse din momentul în care se ridică de la patul bolnavului până la maşina de spălat. În acest caz, spălătoria nu are voie să controleze marfa primită, să o numere, nu poate şti ce se obligă să spele şi să returneze, pentru a nu risca infectarea angajaţilor şi transmiterea virusurilor către alte textile. Astfel, regulamentul pune spălătoriile în imposibilitatea colaborării cu spitalele”.
Textilele medicale pot fi vehicul purtător de virusuri şi bacterii până la 90 de zile, dacă nu sunt decontaminate sau sunt igienizate impropriu. HIV-ul rezistă mai mult de 7 zile, în timp ce E-coli poate rezista câteva luni pe obiectele şi suprafeţele contaminate, conform statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Chiar dacă prezenţa unor bacterii nu implică întotdeauna şi infectarea, igienizarea corectă a textilelor medicale, de la uniforme de lucru, la lenjerie, robe ale pacienţilor sau textile pentru blocul operator constituie un factor important de prevenţie şi reducere a infecţiilor nosocomiale, spun  reprezentanţii Kromatic.
Potrivit unor studii recente, 65% dintre asistentele care au îngrijit un pacient cu Stafilococ auriu (MRSA) şi-au contaminat uniforma, în timp ce 43% din personalul care nu a avut contact direct cu pacienţi infectaţi ci doar cu suprafeţe infestate, şi-au contaminat mănuşile. În România, numeroase cadre medicale sunt încă nevoite să îşi igienizeze uniforma acasă, riscând aşadar să ducă virusuri periculoase în propriul cămin.
„Încercând să găsim o soluţie pentru un management superior al textilelor, am găsit şi soluţia evitării biocontaminării – recepţia articolelor de spital se face în mod automat, fără manipularea lor, datorită citirii microcipurilor cu radio frecvenţă. Ştim, astfel, exact ce uniforme şi ce lenjerie am colectat şi trebuie să livrăm. Manipularea textilelor în vederea sortării pe secţii se face numai când textilele sunt curate şi nu mai prezintă niciun risc”, declară Aurelian Moraru, directorul general al Kromatic.
Tot mai multe spitale apelează astfel la serviciile de închiriere şi igienizare a uniformelor de lucru, a textilelor pentru blocul operator sau a textilelor pentru pacienţi. Printre clienţii Kromatic se numără atât spitale de stat precum Spitalul de Copii Braşov, cât şi spitale private, precum Spitalul Sf. Constantin, declarat în 2013 cel mai curat spital din Europa.
Kromatic Braşov este parte a Promar Textil, companie românească cu peste 20 de ani de experienţă internaţională şi locală în producţia de îmbrăcăminte, precum şi echipamente de lucru, uniforme şi textile.