Legi noi în achiziţii din 2016, altfel CE opreşte finanţarea pe 2014-2020

Legislaţia privind achiziţiile publice trebuie să intre în vigoare până în data de 18 aprilie 2016, conform termenului asumat de toate statele membre ale UE, iar Strategia naţională în domeniul achiziţiilor publice trebuie implementată până la finalul anului viitor. Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Achiziţii Publice (ANAP), Roxana Mînzatu (foto), a explicat, într-un interviu acordat Agerpres, că neîndeplinirea termenului de implementare a Strategiei va atrage după sine oprirea finanţării europene pe toate programele operaţionale pe exerciţiul 2014 - 2020.
Astfel, patru legi noi vor reglementa, de anul viitor, achiziţiile publice, un element de noutate fiind faptul că, pentru prima dată, se vor putea face plăţi directe către subcontractanţi. Noua strategie prevede şi schimbarea criteriilor de atribuire. „Ca şi în cazul legislaţiei curente, a directivelor curente ca şi a Ordonanţei 34, care este în vigoare, preţul cel mai scăzut rămâne totuşi un criteriu de folosit, însă în noua legislaţie spunem că pentru tot ceea ce înseamnă servicii intelectuale, cum ar fi serviciile de proiectare, de audit, de consultanţă, nu se va mai putea utiliza preţul cel mai scăzut. Va trebui utilizat un alt fel de criteriu care să includă şi factori de calitate, mai ales pentru serviciile de proiectare care sunt foarte importante pentru lucrările care se execută în România. Pentru alte tipuri de lucrări sau servicii sau bunuri nu interzicem utilizarea preţului cel mai scăzut, întrucât nici directivele europene nu prevăd acest tip de interdicţie”.
Noile legi vor introduce şi obligativitatea publicării în SEAP a tuturor modificărilor valorilor contractului. „Deci, după ce contractul a fost atribuit cu 5 lei, deşi am avut o valoare estimată de 7 lei, orice modificare a valorii contractului, până la închiderea acestuia, până s-a executat ultima activitate, va fi publicată pe SEAP, astfel încât să avem şi posibilitatea de a urmări evoluţia de la valoare estimată iniţial, până la valoarea cu care s-a închis acel contract. (…) Pe noua legislaţie permitem să fie modificată valoarea contractului de lucrări cu maximum 15% şi cu maximum 10% în cazul unui contract de servicii sau bunuri. Acestea reprezintă plafoane peste care nu se poate trece. Dar aceste modificări se vor putea face legal, fără a se invoca motive neprevăzute, ci cu explicaţii, argumentat, astfel încât şi în faţa unor potenţiale controale să avem o reglementare mai clară. Reglementarea actuală este alunecoasă, subiectivă, şi nu o stăpâneşte nimeni”.
În ceea ce priveşte contestatarii de profesie, se introduce „notificarea prealabilă” înaintea unei contestaţii la CNSC sau în instanţă, un fel de mediere prealabilă. În plus, în noua legislaţie se doreşte introducerea „cauţiunii”. „Pentru prevenirea unei pagube iminente, cauţiunea va fi o taxă care se poate plăti de cel care se adresează instanţei, dacă doreşte ca procedura sau contractul să fie suspendate până la soluţionarea cauzei. În plus, suntem în discuţii pentru a avea o taxă de timbru, permisă de jurisprudenţa europeană, nu restrictivă, dar care să îl responsabilizeze pe cel care depune contestaţia. O taxă de maximum 2% din valoarea procedurii se pare că este acceptată de jurisprudenţa europeană. Discutăm şi cu Ministerul Justiţiei despre această posibilitate”, a precizat sursa citată.