Legendele din spatele obiectivelor turistice ale Braşovului

Una dintre legendele celebre ale Braşovului este cea a regului maghiar Solomon, o legendă care a inspirat şi stema oraşului. Se spune că Regele Solomon a fost urmărit de invadatori până la Braşov, unde s-a ascuns în pădure. Ca să nu fie recunoscut de duşmani, şi-a dat jos coroana de cap şi a aşezat-o pe tulpina unui arbore. Nu a mai mai fost recunoscut de cumani, aceştia crezând că regele a căzut în prăpastie şi a murit. Aşa a reuşit să scape şi să fugă cu bogăţiile pe care le avea asupra lui. A fugit până la o peşteră unde s-a refugiat, în zona denumită astăzi Pietrele lui Solomon. Sute de ani mai târziu, un ţăran care a mers în pădure să adune lemne de foc a găsit coroana, pe locul unde acum se află Casa Sfatului şi a dus-o la Biserica Neagră spre păstrare. Aşa a ajuns Braşovul să se numească în germană Kronstadt, oraşul Coroanei. Locul Pietrele lui Solomon este acum una dintre cele mai populare zone de picnic şi se spune că are puteri şi-i vindecă pe bolnavii de inimă.
 

Tâmpa, o zonă sacră
O legendă veche de mii de ani spune că pe muntele Tâmpa a fost o zonă sacră închinată cultului lui Zalmoxis. Arheologii au descoperit oase vechi de mai bine de 2.000 de ani şi se presupune că aici au existat altare pentru sacrificii. Sus, printre tufele de vegetaţie, s-au mai păstrat urmele vechii cetăţi Brassovia. O machetă a fostei fortificaţii poate fi văzută acum la telecabină, deoarece această cetate nu poate fi reconstruită. O altă legendă este legată de singura bancă săpată în piatră aflată pe aleea de sub Tâmpa. Se spune stânca din care este făcută banca s-a prăvălit din înălţime, îngropând sub ea doi amanţi care stăteau îmbrăţişaţi în acel loc. Banca a fost făcută în memoria lor în 1817.

Lacul vrăjitoarelor şi călăii blestemaţi
Pe locul unde este acum clădirea Modarom se spune că exista un lac unde erau înecate vrăjitoarele. Femeile care erau suspectate că fac vrăji aveau parte de un sfârşit cumplit. Erau legate cu greutăţi de picioare şi atuncate în apă. Oamenii credeau că astfel nu vor mai putea reveni la suprafaţă. Execuţiile erau privite de mii de oameni. Astăzi pe locul fostului lac este strada Republicii. Braşovul secolului al XVI-lea era cunoscut în toată ţara prin Dealul Furcilor (actualul Deal al Melcilor). Aici au fost executaţi prin tortură toţi cei condamnaţi la moarte. Prima execuţie pronunţată de Senatul Braşovului datează din anul 1442, însă despre cei care le duceau la îndeplinire nu ştim mai nimic. Călăii din Braşov, dar şi din întreaga Transilvanie, erau ţiganii.Câştigau bani grei din această meserie, dar se spune că au fost blestemaţi, deoarece au murit în chinuri la fel ca şi victimele lor.

Legenda copilului lup
O poveste zguduitoare este cea a copilului lup de la Braşov, o legendă veche de sute de ani. Povestea începe în 1781, când un tânăr de aproximativ 20 de ani ar fi fost găsit în pădure de un braşovean căruia i s-a făcut milă şi l-a luat acasă la el. Băiatul era complet sălbăticit, nu comunica, nu vorbea şi se hrănea cu frunze, fructe şi carne crudă. Abia după trei ani a fost convins să mănânce mâncare normală şi să poarte încălţăminte şi haine. Nu a învăţat să vorbească. Legenda spune că scotea doar nişte sunete atunci când îl vedea pe braşoveanul care l-a salvat din pădure. Practic, reacţiona ca un animal care îşi recunoştea stăpânul. Aceeaşi legendă mai spune că tânărul urla de fiecare dată când vedea Muntele Tâmpa. Nu a reuşit însă niciodată să se integreze şi să devină un om normal.

Legenda statuii copilului de pe Biserica Neagră
Statuia unui copil care pare că stă aplecat este cel puţin atipică pentru o biserică. Nimeni nu a putut încă stabili care este de fapt adevărul din spatele acestei statui. Una dintre legende spune că statuia înfăţişează un ucenic care a fost omorât din invidie. Se spune că ucenicul era foarte priceput, iar meşterul şef, care lucra la construcţia bisericii s-a temut să îl va întrece şi îi va lua locul. Aşa că şi-a împins ucenicul de pe biserică, iar acesta a murit. Ulterior, meşterul a aflat că băiatul îl admira foarte mult şi că vorbea foarte frumos despre el. Măcinat de remuşcări a ridicat această statuie. Legenda spune că meşterul a recunoscut ce a făcut şi a fost condamnat la moarte. O altă legendă spune că fapt că la originea statuii ar fi un accident şi că fiul unuia dintre meşteri a căzut în timpul construcţiei biserici chiar sub ochii tatălui său. Răpus de durere bărbatul a construit o statuie care îl înfăţişează pe fiul său aşa cum l-a văzut ultima oară.