Legendele Braşovului pe care ar trebui să le ştie fiecare dintre noi

Poveştile învăluite în mister ale oraşului de la poalele Tâmpei reprezintă o mare atracţie pentru turişti. Vă prezentăm în rândurile de mai jos legendele celebre ale Braşovului pe care trebuie să le cunoşti dacă ajungi în trecere sau decizi să te stabileşti în Oraşul Coroanei. Dar oare de ce se numeşte astfel?

Regele Solomon şi oraşul Coroanei
Se spune că Regele Solomon, urmărit de invadatori până în Braşov, s-a ascuns în pădure. Pentru a nu fi recunoscut de duşmani, şi-a dat jos coroana de pe cap şi a aşezat-o pe tulpina unui arbore. Cumanii nu l-au mai recunoscut, ei crezând că regele a căzut în prăpastie şi a murit. Astfel, a reuşit să scape cu bogăţiile pe care le avea asupra lui. Regele a fugit până la o peşteră unde s-a refugiat, zona fiind cunoscută astăzi sub denumirea de Pietrele lui Solomon.
Sute de ani mai târziu, în timp ce aduna lemne de foc, un ţăran a găsit coroana pe locul unde acum se află Casa Sfatului şi a dus-o la Biserica Neagră spre păstrare. Aşa a ajuns Braşovul să se numească în germană Kronstadt, oraşul Coroanei. Acum Pietrele lui Solomon reprezintă una dintre cele mai populare zone de picnic, spunându-se că locul are puteri şi-i vindecă pe bolvanii de inimă.

Muntele Tâmpa, zonă sacră
O legendă veche de mii de ani spune că muntele Tâmpa era o zonă sacră dedicată cultului lui Zalmoxis şi se presupune că aici au existat altare pentru sacrificii, lucru susţinut de faptul că arheologii au descoperit oase vechi de mai bine de 2.000 de ani. Printre tufele de vegetaţie s-au mai păstrat urmele vechii cetăţi Brassovia. La telecabină poate fi văzută o machetă a fostei fortificaţii, întrucât această cetate nu poate fi reconstruită.
Totodată, există o legendă care este legată de singura bancă săpată în piatră aflată pe aleea de sub Tâmpa. Se spune că stânca din care este realizată aceasta s-a prăvălit de la mare înălţime, îngropând sub ea doi amanţi care stăteau îmbrăţişaţi în acel loc. În memoria lor, banca a fost făcută în anul 1817.

Lacul în care erau înecate vrăjitoarele
Pe locul unde se află clădirea Modarom se spune că exista un lac unde erau înecate vrăjitoarele. Femeile care erau suspectate de vrăjitorie aveau un sfârşit tragic, fiind legate cu greutăţi de picioare şi aruncate în apă. Execuţiile erau privite de mii de oameni. Astăzi, pe locul fostului lac este strada Republicii.
Braşovul secolului al XVI-lea era cunoscut în toată ţara tocmai pentru Dealul Furnicilor, actualul Deal al Melcilor. Se spune că aici au fost executaţi prin tortură toţi cei condamnaţi la moarte. Prima execuţie pronunţată de Senatul Braşovului datează din anul 1442, însă nu se ştie cine anume le ducea la îndeplinire. Țiganii erau călăii din Braşov şi din întreaga Transilvanie, care câştigau bani grei din aceasă meserie. Ei au murit în chinuri, la fel ca victimele lor, iar din acest motiv se spune că erau blestemaţi.

Copilul lup găsit în pădure
O altă legendă veche de sute de ani este povestea zguduitoare a copilului lup de la Braşov. Aceasta începe în 1781, când un tânăr de aproximativ 20 de ani ar fi fost găsit în pădure de un braşovean. Se pare că bărbatului i s-a făcut milă de el şi l-a luat acasă. Băiatul era complet sălbăticit, nu comunica, nu vorbea şi se hrănea cu frunze, fructe şi carne crudă.
Tânărul urla de fiecare dată când vedea Muntele Tâmpa. Abia după trei ani a fost convins să mănânce mâncare normală şi să poarte încălţăminte şi haine, însă nu a învăţat niciodată să vorbească. Legenda spune că scotea doar nişte sunete când îl vedea pe bărbatul care l-a salvat din pădure, reacţionând ca un animal care îşi recunoaşte stăpânul. Nu a reuşit să se integreze şi nici să devină un om normal.

Statuia copilului de pe Biserica Neagră
Statuia unui copil care pare că stă aplecat este un lucru atipic pentru o biserică, însă nimeni nu a putut să stabilească adevărul din spatele ei. Una dintre legende spune că statuia înfăţişează un ucenic care a fost omorât din invidie pentru că era foarte priceput. Se pare că meşterul şef, care lucra la construcţia bisericii s-a temut că îl va întrece şi îi va lua locul, astfel încât l-a împins de pe biserică.
Ulterior, meşterul ar fi aflat că băiatul îl admira foarte mult şi vorbea foarte frumos despre el, iar bărbatul, măcinat de remuşcări, ar fi ridicat această statuie în memoria tânărului. Meşterul ar fi recunoscut ce a făcut şi a fost condamnat la moarte pentru fapta sa.
O altă legendă spune că fiul unuia dintre meşteri a căzut în timpul construcţiei bisericii chiar sub ochii tatălui său. Bărbatul, răpus de durere, ar fi construit o statuie care îl înfăţisează pe fiul său, aşa cum l-a văzut ultima oară. (BizBrasov.ro)