Legenda stemei Braşovului

Dacă de-a lungul timpului au existat numeroase interpretări ale stemei Braşovului, o legendă a fost în final acceptată şi de unii istorici. Acum peste o mie de ani, Braşovul era doar un sat, iar ceea ce uneşte acum vechea Cetate de Şchei era doar o pădure imensă. Se spune că Regele ungar Solomon (1063-1074) se lupta cu un popor de invadatori, Cumanii, care obişnuiau să cucerească teritorii şi să ucidă pe oricine le stătea în cale. Legenda spune că Regele Solomon a fost urmărit de invadatori până la Braşov unde s-a ascuns în pădure. Ca să nu fie recunoscut, şi-a dat jos coroana de cal şi a aşezat-o pe tulpina unui arbore, scrie Adevărul. Nu a mai fost recunoscut de cumani, aceştia crezând că regele a căzut în prăpastie şi a murit. Aşa a reuşit să scape şi să fugă cu bogăţiile pe care le avea s-a asupra lui. 

 

 

Cum a primit numele de Oraşul Coroanei

A fugit până la o peşteră unde s-a refugiat, în zona denumită astăzi Pietrele lui Solomon. Sute de ani mai târziu, un ţăran care a mers în pădure să adune lemne de foc a găsit coroana, pe locul unde acum se află Casa Sfatului şi a dus-o la Biserica Neagră spre păstrare. Aşa a ajuns Braşovul să ne numească în germană Kronstadt, oraşul Coroanei. „Interpretările stemei sunt multe. Se spune că acea coroană reprezintă regalitatea. Tulpina de copac reprezintă cetatea puternică, iar scoarţa zidurile fortificaţiei. De asemenea rădăcinile ar fi cele 13 comunităţi de saşi din ţinutul Bârsei, care susţin oraşul aşa cum rădăcinile susţin trunchiul unui copac. Se mai spune că rădăcinile reprezintă munca saşilor care au construit oraşului şi s-au dezvoltat”, a spus istoricul Radu Manolache.

 

Stemă aprobată din 2006

De-a lungul timpului stema s-a schimbat. În 1353, stema Braşovului era formată dintr-o coroană cu fleuroane în formă de crin, însoţită de o floare de crin. Din 1429, a apărut şi trunchiul de copac aflat sub coroană. Stema actuală a municipiul Braşov, aprobată de Consiliul Local în anul 1996, conţine un scut albastru pe care apare un trunchi de copac cu 13 rădăcini argintii care ies dintr-o coroană aurie cu trei lobi ce reprezintă simbolul puterii. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, formată din şapte turnuri. Semnificaţia în ansamblu a stemei este „Înţelepciunea şi Puterea conduc de-a pururi Cetatea”. Stema a fost aprobată de către Comisia Naţională de Heraldică, din cadrul Academiei Române.