„Legea turnătorului la locul de muncă”

Un proiect de lege, depus recent în Camera Deputaţilor stârneşte o serie de controverse. Este vorba despre „Legea turnătorului la locul de muncă”, gândită de USR atât pentru stat, cât şi pentru privat.
Legea a fost depusă la Camera Deputaţilor de 39 de parlamentari USR şi unul al PNL, şi urmăreşte instituirea „avertizorilor” la locul de muncă. Acestea persoane ar urma să raporteze încălcările legii sau situaţiile susceptibile că se va săvârşi încălcarea legii, atât la stat, cât şi la privat.
Mai mult decât atât, Agenţia Naţională de Integritate ar urma să aibă un departament care să primească şi să soluţioneze rapoartele realizate de companiile private sau instituţiile de stat, ce conţin datele provenite de la avertizori din „interior”, cu privire la prezumtivele încălcări ale legii.

Mai rău ca pe vremea comunismului
„Legea turnătorului la locul de muncă”, iniţială de USR aduce schimbări demne de vremea comunismului. „Avertisorii” de la serviciu ar urma să raporteze încălcările legii sau situaţiile susceptibile că se va săvârşi încălcarea legii.
Măsurile ar urma să se aplice atât la stat, cât şi la privat, iar „turnătorii” vor avea dreptul la protecţie din partea legii, fiind exoneraţi de răspundere şi feriţi de la orice formă de „represalii” din partea angajatorilor.
Proiectul precizează că prezenta lege constituie cadrul general în materia persoanelor care raportează încălcări ale legii, încălcări care s-au produs „sau care sunt susceptibile să se producă”, în cadrul entităţilor de drept public sau privat.

Numiţi „avertisori”
„Turnătorii de la locul de muncă” sunt numiţi „avertizori” în proiectul de lege, pentru a evita sintagma ce poate aduce controverse în societate. În categoria acestor „avertizori” sau „turnători” de la locul de muncă intră următoarele categorii, prevăzute în proiectul de lege al USR:
- persoanele care au statut de lucrător sau persoanele numite într-o funcţie publică;
- persoanele care desfăşoară o activitate independentă;
- acţionarii şi persoanele care fac parte din organul de administrare, de conducere sau de supraveghere al unei întreprinderi, inclusiv membrii neexecutivi ai consiliului de administraţie, precum şi voluntarii şi stagiarii remuneraţi sau neremuneraţI;
- orice persoană care lucrează sub supravegherea sau conducerea persoanei fizice sau juridice cu care s-a încheiat contractul, a subcontractanţilor şi a furnizorilor acestora, se precizează în proiect.
„Avertizorii” ar urma să „informeze” prin intermediul canalelor de raportare internă, registrelor de raportare, dar şi să elibereze o statistică a acestora şi să le păstreze timp de cinci ani.

Unde ar urma să ajungă rapoartele
În proiectul de lege sunt prevăzute mai multe instituţii unde ar putea merge rapoartele privind încălcarea legii la locul de muncă.
Este vorba despre două tipuri de autorităţi, pe de-o parte, cele publice care primesc şi soluţionează astfel de cazuri, iar pe de altă parte Agenţia Naţională pentru Integritate.
Mai exact, ANI ar urma să primească competenţa să activeze şi să intruzioneze şi în interiorul firmelor private.

Registrul cu turnători, păstrat timp de minim 5 ani
Registrul cu turnători ar urma să fie păstrat timp de minim cinci ani, iar iniţiatorii proiectului au detaliat şi cum trebuie să fie făcute raportările cu privire la încălcarea legii la locul de muncă.
„Avertizorii” trebuie să completeze raportul cu datele de identificare, dar şi cu entitatea juridică în care a avut loc încălcarea legii, contextul profesional în care au fost obţinute informaţiile, descrierea faptei „susceptibile să constituie încălcare a legii”, precum şi probele raportării.
Delaţiunile sau „raportările” trebuie să fie înscrise într-un registru special, care să surprindă data înscrierii acestora.
În proiect se precizează şi procedura realizată în cazul în care turnătorul va dori să comunice printr-un mesaj vocal: „în cazul în care, pentru raportare, se utilizează o linie telefonică sau un alt sistem de mesagerie vocală în care conversaţia poate fi înregistrată, sub rezerva consimţământului avertizorului, persoana desemnată are dreptul de a documenta raportarea orală prin nefectuarea unei înregistrări sau prin transcrierea completă şi exactă a conversaţiei”.
„Angajatorii şi autorităţile competente au obligaţia de a păstra evidenţa raportărilor în acest registru. Registrul poate fi ţinut fie pe suport de hârtie, fie în format electronic. Entităţile juridice cu cel puţin 50 de angajaţi au obligaţia de a realiza statistici cu privire la raportările care privesc încălcări ale legii”, mai scrie în proiectul legislativ.

„Avertizare în interes public”, înfiinţată la ANI
Agenţia Naţională pentru Integritate ar urma să fie implicată direct în gestionarea raportatelor „avertizorilor”, iar în cadrul acesteia ar urma să se înfiinţeze „Serviciul pentru avertizare în interes public”.
Astfel, ANI va fi introdusă şi în activitatea firmelor private din România, nu doar în cea a instituţiilor de stat. În „Serviciul pentru averizare în interes public” vor exista 10 posturi de inspectori de integritate.
„Avertizori” îşi pot disemina delaţiunile prin „Divulgările publice”. În lege se menţionează faptul că „avertizorul care divulgă public informaţii privind încălcarea legii beneficiază de protecţie, potrivit articolelor 30 şi 31 din Constituţia României”. În acest context, sesizarea privind încălcarea legii prin divulgare publică se adresează mass-media, organizaţiilor profesionale sindicale sau patronale, ONG-urilor şi comisiilor parlamentare.

Stelian Ion, iniţiatorul şef
Iniţiatorul şef al acestui proiect este fostul ministru al Justiţiei, Stelian Ion. Alături de el, iniţiativa este semnată şi de Silviu Dehelean şi Oana Murariu, dar şi de liderul deputaţilor PNL, Gabriel Andronache.
Alţi 36 de deputaţi USR au semn at iniţiativa, printre aceştia fiind şi Dan Barna, Iulian Bulai, Cătălin Drulă sau Mihai Poliţeanu, unul dintre apropiaţii Monicăi Macovei.
Iniţiatorii propunerii au invocat transpunerea în legislaţia românească a Directivei UE 2019/1936 a Parlamentului European şi a Consiliului, din data de 23 octombrie 2019, privind protecţia persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii. După cum se arată în expunerea de motive, România ar avea obligaţia, ca stat membru, să transpună directiva până în data de 17 decembrie 2021 şi se precizează că „statele membre au obligaţia de a adopta cadrul legal prin instituirea de canale interne în ceea ce priveşte entităţile juridice din sectorul privat care au între 50 şi 249 de lucrători, până al 17 decembrie 2023”.

Foto: Facebook/EM Photography