Legea stăpânului

Preaviz de o lună, contract de muncă suspendat de drept pentru participarea la grevă, mai mulți angajați de probă pe un loc de muncă de muncă, concediu maxim 10 zile la rând. Acestea sunt doar o parte din reglementările incluse în proiectul de modificare a Codului Muncii Potrivit proiectului de modificare a Codului Muncii, piața muncii va suferi o serie de transformări atât în ceea ce privește drepturile, cât și obligațiile salariatului. Astfel, perioada de probă în care sunt verificate aptitudinile salariatului va fi extinsă, iar contractul de muncă poate înceta fără preaviz pe durata sau la sfârșitul acestei perioade, angajatorul având dreptul să încadreze succesiv mai mult de trei persoane pentru același post în intervalul de probă. Cuantumul prestațiilor suplimentare în bani sau modalitățile prestațiilor suplimentare în natură trebuie să fie specificate în contractul individual de muncă. Angajatorul va avea dreptul de a stabili obiective de performanță individuală, precum și criteriile de evaluare a realizării acestora. Conform legii, o persoană poate fi angajată în munca numai în baza unui certificat medical, care constată faptul că cel în cauza este apt pentru prestarea acelei munci. Va fi însă abrogată prevederea conform căreia în situația în care salariatul prezintă certificatul medical după momentul încheierii contractului individual de muncă, iar din cuprinsul certificatului rezultă ca cel în cauză este apt de muncă, contractul astfel încheiat rămâne valabil. În același timp, va fi interzis cumulul a mai mult de două funcții cu normă întreagă la același angajator. La încheierea contractului individual de muncă sau pe parcursul executării acestuia, părțile pot negocia și cuprinde în contract o clauză de neconcurență prin care salariatul să fie obligat ca pe perioada executării contractului, să nu presteze, în interes propriu sau al unui terț, o activitate care se află în concurență cu cea prestată la angajatorul său, în schimbul unei indemnizații de neconcurență lunare pe care angajatorul se obligă să o plătească pe perioada executării contractului. În ceea ce privește clauza de confidențialitate, proiectul stabilește că părțile convin astfel ca, pe toată durata contractului individual de muncă, să nu transmită date sau informații de care au luat cunoștință în timpul executării contractului, în condițiile stabilite în regulamentele interne, în contractele colective de muncă sau în contractele individuale de muncă, în schimbul unei indemnizații de confidențialitate lunare pe care angajatorul se obligă să o plătească pe toată perioada de valabilitate a contractului. Reprezentanții salariaților vor putea negocia contractul colectiv de muncă Reprezentanții salariaților din unitățile în care nu sunt constituite organizații sindicale reprezentative vor putea să negocieze contractul colectiv de muncă. În cazul angajatorilor la care sunt încadrați mai mult de 20 de salariați, în unitățile în care nu sunt constituite organizații sindicale, interesele salariaților pot fi promovate și apărate de reprezentanții lor, aleși și mandatați special în acest scop. Proiectul de act normativ stabilește o nouă atribuție pentru aceștia, respectiv negocierea contractului colectiv de muncă. Perioada în care poate fi compensată munca suplimentară va fi prelungită la 60 de zile Perioada în care munca suplimentară poate fi compensată prin ore libere plătite va fi prelungită de la 30 la 60 de zile. Documentul prevede că munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile după efectuarea acesteia, nu în 30 de zile, cum stabilește legislația în vigoare. Articolul 119 din Codul Muncii, care stabilește compensarea muncii suplimentare, va fi completat cu un nou alineat, care prevede că, în perioadele de reducere a activității, angajatorul va avea posibilitatea de a acorda zile libere plătite ce se vor constitui într-un cont cu care acesta va putea să compenseze, în avans, eventualele ore suplimentare ce vor fi prestate pe parcursul anului. Perioada obligatorie de concediu neîntrerupt scade de la 15 la 10 zile Perioada în care angajatorul trebuie să asigure fiecărui salariat concediul de odihnă neîntrerupt, pentru situațiile în care concediul este programat fracționat, va fi redusă de la 15 la 10 zile. Proiectul de act normativ prevede că, în cazul în care programarea concediilor se face fracționat, angajatorul este obligat să stabilească programarea astfel încât fiecare salariat să efectueze într-un an calendaristic cel puțin 10 zile lucrătoare de concediu neîntrerupt, față de 15 zile, prevăzute în legislația actuală. Proiectul de lege mai prevede că dacă, pe durata unui an calendaristic, angajatul a beneficiat de concediu de odihnă cu o durată mai mare decât cea la care ar fi avut dreptul în raport cu activitatea prestată în anul respectiv, angajatorul va putea reține din salariul angajatului indemnizația de concediu aferentă perioadei de depășire a duratei legale sau va putea opta pentru reducerea corespunzătoare a duratei concediului de odihnă în anul următor. Preavizul impus salariatului demisionar va fi extins. Angajatorul, obligat să preia demisia Termenul de preaviz impus angajatului care demisionează va fi extins de la maximum 15 zile la cel puțin 20 zile lucrătoare pentru salariații cu funcții de execuție, și de la 30 la 45 zile pentru salariații cu funcții de conducere. Documentul stabilește totodată că angajatorul va fi obligat să înregistreze demisia salariatului, iar refuzul va da dreptul salariatului de a face dovada acesteia prin orice mijloace de probă. “Termenul de preaviz este cel convenit de părți în contractul individual de muncă sau, după caz, cel prevăzut în contractele colective de muncă aplicabile și nu poate fi mai mic de 20 zile lucrătoare pentru salariații cu funcții de execuție, respectiv de 45 de zile lucrătoare pentru salariații care ocupă funcții de conducere”, se arată în proiect. Forma actuală a Codului Muncii stabilește că termenul de preaviz este cel convenit de părți în contractul individual de muncă sau în contractele colective de muncă și nu poate fi mai mare de 15 zile calendaristice pentru salariații cu funcții de execuție, respectiv de 30 zile calendaristice pentru salariații care ocupă funcții de conducere. Proiectul stabilește, totodată, în mod clar, că un contract individual de muncă este suspendat de drept și pentru participarea la grevă, dar fără ca suspendarea să fie efectuată din inițiativa salariatului. În același timp, prevederea conform căreia contractul individual de muncă poate fi suspendat din inițiativa angajatorului ca sancțiune disciplinară va fi abrogată. Codul Muncii: Durata timpului de muncă - 48 ore săptămânal, inclusiv ore suplimentare 29 nov 2010, 19:25 | Actualizat (acum un min) Mediafax Durata maximă legală a timpului de muncă va fi păstrată la 48 de ore pe săptămână, dar perioada de referință în funcție de care orele de activitate pot fi suplimentate va fi extinsă cu o lună, la patru luni, conform proiectului de modificare a Codului Muncii, obținut de Mediafax. Durata timpului de muncă va rămâne la 48 ore săptămânal, inclusiv ore suplimentare Durata timpului de muncă va rămâne la 48 ore săptămânal, inclusiv ore suplimentare / FOTO: GrupRC Imaginea 1/1 “Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăși 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare. Prin excepție, durata timpului de muncă, ce include și orele suplimentare, poate fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, cu condiția ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referință de 4 luni calendaristice, să nu depășească 48 de ore pe săptămână”, se arată în proiect. Actualul Cod al Muncii stabilește o perioadă de referință de 3 luni luată în calcul pentru depășirea duratei maxime a timpului de muncă. Pentru anumite activități sau profesii stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil, se pot negocia, prin contractul colectiv de muncă, perioade de referință mai mari de 4 luni, dar care să nu depășească 6 luni (față de 12 luni în prezent). Durata normală a timpului de lucru, pentru salariații de noapte a căror activitate se desfășoară în condiții speciale sau deosebite de muncă, nu va depăși 8 ore pe parcursul oricărei perioade de 24 de ore, numai în cazul în care majorarea acestei durate este prevăzută în contractul colectiv de muncă și în situația în care o astfel de prevedere nu contravine unor prevederi exprese stabilite în contractul de muncă de nivel superior. În acest caz, angajatorul este obligat să acorde perioade de repaus compensatorii echivalente sau compensare în bani a orelor de noapte lucrate peste durata de 8 ore. Angajatorii pot obliga salariații să plătească pagube materiale, cu rețineri din salariu Angajatorii vor avea dreptul să oblige salariații să plătească pagubele materiale înregistrate din vina acestora, într-un termen care pornește de la 30 zile de la data comunicării, și le vor reține din salariu contravaloarea pagubei dacă acesta refuză să achite suma în termenul stabilit. Angajatorii pot obliga salariații să plătească pagube materiale, cu rețineri din salariu Angajatorii pot obliga salariații să plătească pagube materiale, cu rețineri din salariu / FOTO: GrupRC Imaginea 1/1 “În situația în care angajatorul constată că angajatul său a provocat o pagubă din vina și în legătură cu munca sa, va putea solicita angajatului, printr-o notă de constatare și evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia într-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicării. În cazul în care angajatul refuză restituirea în termenul stabilit, angajatorul va putea recupera contravaloarea pagubei din salariul angajatului în cauză”, se arată în proiectul de modificare a Codului Muncii, obținut de Mediafax. Sarcina probei în conflictele de muncă va reveni reclamantului, nu angajatorului Sarcina probei în conflictele de muncă va reveni reclamantului, și nu angajatorului așa cum prevede legislația în vigoare, propunerea de modificare fiind cuprinsă în proiectul de modificare a Codului Muncii. * Actualul Cod al Muncii prevede că sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare. Proiectul de lege propune însă modificarea articolului 287 din Codul Muncii, astfel încât sarcina probei în conflictele de muncă să revină reclamantului.