Legea offshore şi modelul african privind vânzarea resurselor

După ce, în vară, Legea offshore a fost retransmisă de preşedintele României spre reexaminare, în 2 octombrie proiectul a fost analizat de comisiile reunite ale Parlamentului, din care au făcut parte şi patru parlamentari de Braşov (social-democraţii Mihai Mohaci, Viorel Chiriac, Roxana Mînzatu, plus deputatul USR Tudor Benga). A doua zi, proiectul ar fi urmat să privească votul final în Camera Deputaţilor. Acest lucru nu s-a mi întâmplat, decizia finală fiind ca actul normativ să se întoarcă la comisii, urmând a fi analizat, încă o dată, în cursul acestei săptămâni.
Modul în care a fost a fost analizat proiectul până acum l-a nemulţumit pe deputatul braşovean, Tudor Benga (USR), care a precizat vineri, într-o conferinţă de presă, că în tot circuitul parlamentar, implicarea Guvernului a fost nesemnificativă. „În 2 octombrie, Guvernul a fost reprezentat de doi secretari de stat. Statul român trebuia să vină cu propria evaluare. Noi operăm acum cu datele oferite de investitori, nu cu cele ale statului român. Statul român ar fi trebuit să fie acolo şi să protejeze interesele României. În ceea e priveşte acest act normativ, interesele statului român erau reprezentate de Liviu Dragnea şi de parlamentarul social-democrat Iulian Iancu. Obiecţia mea în ceea ce priveşte modul în care a fost pregătit acest act normativ este că nu s-a organizat o dezbatere publică, că proiectul nu a fost supus spre consultare publică pentru o perioadă de una, două sau trei luni”, a precizat Benga (foto).
În realitate, a  continuat parlamentarul braşovean, Liviu Dragnea a vrut să „bată palma” de unul singur cu investitorii: „La fel făceau în anii ’70 dictatorii din statele africane. Negociau singuri vânzarea resurselor naturale ale ţărilor pe care le conduceau”. Ba mai mult, parlamentarul braşovean a afirmat că preşedintele Comisiei de Industrie din Camera Deputaţilor, social-democratul Iulian Iancu „pare vârful de lance al intereselor ruseşti. Dacă legea eşuează, ruşii vor fi cei mai fericiţi, pentru că îşi vor menţine semi-monopolul în Europa de Est şi Centrală”.

Cum propune USR să fie folosiţi banii
Pe de altă parte, deputatul USR de Braşov a anunţat că în 2 octombrie, când s-a discutat despre destinaţia sumelor încasat de statul român în urma exploatării gazelor naturale din Marea Neagră, a depus un amendament la proiectul Legii Offshore: „Am propus ca sumele încasate de statul român în urma exploatării gazelor naturale de pe platoul Mării Negre să fie folosite pentru cofinanţarea proiectelor europene privind dezvoltarea infrastructurii, sau pentru realizarea unor investiţii pentru care se obţine asistenţă tehnică sau financiară din partea Băncii Europene de Dezvoltare şi Reconstrucţie, a Băncii Europene de Investiţii şi a Băncii Mondiale. Cum statul român a demonstrat că este un prost gestionar, cred că este nevoie de expertiza instituţiilor financiare. În acest mod putem avea garanţia că vor fi implementate proiectele şi nu se vor repeta scenariile din anii 2000, când s-a spus că banii vor fi folosiţi pentru autostrăzi”.