Legea Educaţiei, amendată după propunerile venite din partea Şcolii Germane Kronstadt

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice a anunţat, ieri, că introducerea unui sistem de învăţământ profesional puternic, adaptat nevoilor economiei şi solicitărilor pieţei muncii, a fost şi continuă să rămână o prioritate pentru minister. 

Ministerul spune că a purtat un dialog permanent cu reprezentanţii angajatorilor pe tema organizării cât mai adecvate a sistemului de formare profesională în România. De exemplu, în martie 2014, conducerea Şcolii Profesionale Germane Kronstadt şi un grup de companii germane (Daimler AG, AHK, Schaeffler România, Star Transmission, Marquardt Schaltsysteme S.C.S., DWS, DWC, Christiani, Draexlmaier, Continental), membre ale Asociaţiei Fit for Future a Clubului Economic German din Braşov, s-au adresat Centrului Naţional pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic, organism specializat al ministerului, cu propuneri referitoare la învăţământul profesional. Una dintre propuneri a fost organizarea învăţământului profesional în sistem dual.

Un alt exemplu al deschiderii MECS la propunerile venite dinspre piaţa muncii îl reprezintă modificarea Legii Educaţiei Naţionale, care prevedea, iniţial, ca durata învăţământului profesional să fie de 3 ani, modificare în urma căreia durata acestuia poate depăşi 3 ani. 

Potrivit noilor reglementări, organizarea învăţământului dual se face  la cererea agenţilor economici. Mai mult, organizarea, durata, conţinutul programelor de pregătire şi modalităţile de certificare a pregătirii profesionale se stabilesc prin consultarea operatorilor economici. Prin urmare, această formă de învăţământ profesional este complementară celor care funcţionează în prezent, iar OUG 94/2014 oferă cadrul legal în vederea organizării ei, dând deopotrivă posibilitatea agenţilor economici să se implice direct în toate componentele formării forţei de muncă de care au nevoie.

Un element de noutate în cazul învăţământului dual este faptul că acesta se desfăşoară pe baza unui contract de muncă, încheiat între agentul economic şi elev. Forma şi conţinutul acestui contract de muncă urmează a fi definite în perioada următoare. 

„Elementul specific al acestui tip complementar de învăţământ îl reprezintă partajarea responsabilităţilor între autorităţile educaţionale şi angajatori/organizaţii ale acestora, din punctul de vedere al curriculumului, furnizării formării, evaluării şi finanţării. Autorităţile educaţionale răspund de asigurarea resurselor umane şi financiare şi organizează formarea din şcoală (1-2 zile), iar angajatorul trebuie să ofere resursele umane şi financiare şi să organizeze formarea practică, de la locul de muncă (3-4 zile)”, se arată într-un comunicat al ministerului. 

„Formele de învăţământ profesional existente în acest moment se adresează unor grupuri diferite. Mai exact, învăţământul profesional cu durata de 2 ani se adresează absolvenţilor clasei a IX-a, învăţământul profesional cu durata de 3 ani se adresează absolvenţilor clasei a VIII-a, în timp ce învăţământul dual se organizează pentru absolvenţii învăţământului obligatoriu, deci pentru absolvenţii clasei a X-a. Aşadar, această ultimă formă de învăţământ profesional se adresează  elevilor care au absolvit învăţământul obligatoriu, pentru a obţine competenţele necesare pentru intrarea pe piaţa muncii, oferindu-le astfel o rută alternativă de formare. De asemenea, la învăţământul dual au acces şi absolvenţii din seriile anterioare care au părăsit sistemul de educaţie după absolvirea învăţământului obligatoriu, fără să-şi finalizeze pregătirea cu o calificare sau fără competenţe care să le ofere oportunităţi de angajare. Învăţământul dual oferă absolvenţilor posibilitatea de a intra pe piaţa muncii şi, în acelaşi timp, de a continua pregătirea profesională la un nivel superior de calificare”, se mai arată în documentul citat.