Lecția daneză pentru 2015

Doar „noul comunism” îi mai salvează pe brașovenii care au vaci în curte și mai vor să vândă un litru de lapte sau un kilogram de brânză. Asocierea în cooperative este modelul propus fermierilor români care vor să rămână în piața laptelui după 2015 Pentru producătorii autohtoni de lapte este tot mai greu să reziste pe piață, mai ales că subvențiile au cam dispărut de când cu intrarea în Uniunea Europeană, iar fermele cu care concurează sunt unele extrem de puternice. După scoaterea de pe piață a laptelui neconform și după eliminarea cotei de lapte, 800.000 de fermieri români riscă să-și închidă afacerea. Din 2015, pe rafturile din magazinele din România se va găsi lapte mai ieftin, din țările Uniunii Europene, pentru că, de atunci, fiecare stat va putea produce fără limită. Micii fermieri mai speră încă într-o păsuire din partea Uniunii Europene, dar dacă acest lucru nu se va întâmpla, se vor reprofila. Danemarca este una din țările în care fermele s-au asociat în cooperative încă de acum un secol. Dacă în urmă cu 100 de ani existau 2.000 de cooperative mici, în prezent cele 40.000 de ferme care funcționează sunt asociate în 15 cooperative. De câțiva ani, fermierii danezi au început să facă asocieri chiar și cu crescători de animale din alte țări, pentru că doar așa pot avea o influență în luarea unor decizii în industria laptelui. Modelul danez a fost prezentat crescătorilor de bovine din România în cadrul conferinței internaționale „Eficiență, Trend, Adaptabilitate - coordonate ale profitului în 2013”, conferință care s-a desfășurat miercuri și joi în Poiana Brașov. „90% din produsele noastre ajung la export iar pentru asta trebuie să impui un standard înalt de siguranță, de calitate și, mai ales, să ai capacitatea de a furniza la timpul potrivit produsele pe care le desfaci. De aceea, fermierii danezi s-au unit în cooperative pentru că așa vorbim cu o singură voce, iar părerea noastră este ascultată”, spune Steean Nordaard Madsen. De la 1 ianuarie, laptele neconform nu va mai fi acceptat iar din 2015 se va elimina și cota de lapte. Dacă nu vor accepta asocierile și dacă Uniunea Europeana nu va veni cu măsuri speciale de sprijin pentru micii fermieri, din 2015 aceștia vor dispărea de pe piață. Asta va însemna dispariția a peste 800.000 de fermieri mici. „În momentul desființării, 800.000 de fermieri români care au două sau trei vaci își vor pierde domeniul de activitate pentru că nu va veni un procesator mare să ia laptele de la micii noștri fermieri. Așteptăm propunerile Comisiei Europene legate de lapte și, în funcție de acestea, vom aduce amendamentele necesare astfel încât să aducem un plus în acest domeniu”, a declarat Vasilica Viorica Dăncilă, europarlamentar PSD. Mai mult, dacă nu se va contura o strategie clară pentru următorii ani, la rafturi cumpărătorii vor găsi mai mult lapte de import și foarte puțin autohton. „Marii importatori de lapte, cum sunt Italia, Spania și Franța își vor crea propriile ferme, care vor produce foarte mult lapte. Deja în Ungaria, capacitățile de producție se triplează acum și prevăd că în 2015, posibil chiar și în 2014, vom avea o cantitate foarte mare de lapte ca materie primă”, spune Dorin Cojocaru, președintele APRIL. Fermierii recunosc că sunt încă refractari în ceea ce privește asocierea și spun că dacă nu vor fi sprijiniți în continuare, cel mai probabil se vor reprofila pe creșterea bovinelor de carne. „Ca să ajungem la un nivel care să fie conform normelor Uniunii Europene, este foarte greu, în special în zonele de munte, unde nu este curent peste tot și se mai mulge și acum la mână. Noi am încercat să implementăm și rase de carne la bovine iar dacă nu vom mai obține nicio derogare, vom fi nevoiți să schimbăm rasele mixte de Bălțată românească cu rase de carne”, spune Mircea Burlan, președintele crescătorilor de animale din zona Cugir. Dacă pentru români asocierea amintește mai degrabă de perioada comunistă, modelul danez demonstrează utilitatea și mai ales profitabilitatea acestei forme de organizare.