Le-am vândut și mormintele!

Afacerile imobiliare cu locuri de veci nu mai țin cont de cele sfinte. Mormintele a două figuri reprezentative pentru cultura brașoveană au dispărut aparent fără urmă. Dacă te duci în cimitirul Bisericii Sf. Treime din Schei, acolo unde toți scheienii știu că au fost înmormântați filologul Constantin Lacea și poeta Ecaterina Pitiș, poți să cauți cât vrei. Pe niciun mormânt nu figurează numele lor. Puțini știu însă că mormintele lor, așezate în „buricul” cimitirului, au fost vânate și ocupate, doar pentru că acești doi iluștri brașoveni nu mai au rude care să rupă buruienile crescute din uitare. Sesizați de localnici Dispariția mormintelor lui Constantin Lacea și al Ecaterinei Pitiș a fost observată de către unii localnici din Schei, pentru care zestrea culturală lăsată de aceștia rămâne sfântă și în ziua de azi. Localnicii sunt acum mânioși, pentru că ambii scriitori s-au născut în acest cartier. „Am observat dispariția lor în urmă cu doi ani, cred că era prin 2004. Unchiul meu a fost unul dintre persoanele care au pus umărul la realizarea acestui cimitir și am fost indignați când am văzut vă mormintele lor nu mai există. Am încercat să discutăm cu preoții, dar nu au vrut să ne asculte. Am trimis o sesizare la Mitropolie, dar în loc să primim răspuns, li s-a dat de știre la preoți. Este o bătaie de joc la adresa marelui Lacea și a poetei Ecaterina Pitiș”, a declarat Florin Pârcălăboiu, un localnic din Schei. Un loc de veci „în centru” sare de 100 de milioane Localnicii spun că interesul pentru astfel de locuri de veci este imens. „Nu știu cât costă o groapă la marginea cimitirului, dar cele mai centrale, cum este cel în care se odihnește marele Constantin Lacea, se învârt în jurul a 100 de milioane de lei”, a precizat Pârcălăboiu. Carmen, soția lui, spune că preoții au valorificat până și aleea de acces la locul de veci al înaintașilor lor. Femeia ne-a dus la cimitirul Bisericii Sf. Treime și ne-a arătat unde se aflau mormintele celor doi oameni de seamă ai Brașovului. Nicio cruce, nicio placă memorială – nimic nu mai amintea că aici se odihnesc rămășițele pământești ale lor. Unde altădată se afla mormântul lui Lacea se odihnește acum familia Tancoff. Mai jos de acest mormânt, Carmen Pârcălăboiu ne-a arătat cum crucea și piatra tombală a Ecaterinei Pitiș zăceau sprijinite de gardul cimitirului. Uite plăcuța, nu-i plăcuța Localnicii spun că vina pentru aceste sacrilegii ar aparține celor doi preoți parohi, astfel că am încercat să clarificăm situația. Preotul Adrian Colceru ne-a spus că nu poate să ne dea declarații, însă celălalt părinte, Adrian Reit, ne-a invitat din nou la cimitir. Conform fișei din arhivele bisericii, mormântul în care se odihneau rămășițele pământești ale marelui Lacea au fost lăsate moștenire familiei Gherasim - reprezentați de vază ai societății brașovene. „În anii ’70, moștenitorii au înlocuit crucea și rămășițele lui Constantin Lacea cu cele ale unor rude de la București, aduse de la Cimitirul Belu. Mai multe nu se pot spune, ținând cont că sunt mai bine de 30 de ani de atunci. Urmașii familiei Gherasim au fost de acord ca pe acel mormânt să fie expusă o plăcuță comemorativă în cinstea profesorului Constantin Lacea”, a declarat Adrian Reit. Deși cu o zi înainte la mormânt nu se găsea nicio plăcuță, sâmbătă aceasta apăruse. Crucea lui Lacea ar fi ajuns pe la Oradea Mormântul lui Constantin Lacea are o istorie mai mult decât interesantă. El a fost lăsat moștenire doctorului Gherasim de către o rudă a lui Constantin Lacea. Urmașii lui Gherasim au profitat de moștenire și - fără să țină cont de personalitatea celui care se odihnește în acea groapă – și-au adus rudele de la București, pe care le-au înhumat în acea groapă. Rămășițele profesorului Lacea au fost scoase și mutate în alt mormânt. Otilia Fățan, o brașoveancă care locuiește ape strada Constantin Lacea, contestă testamentul olograf prin care Maria Fățan, sora ei, i-a lăsat mormântul moștenire lui Gherasim. „Sora mea a fost secretara profesorului Lacea. Pentru că a fost operată de doctorul Mihail Gherasim, a fost de acord ca acesta să fie îngropat în aceeași groapă. Fiul acestuia însă și-a adus rudele din partea mamei și le-a îngropat în acea groapă. A scos crucea, i-a dus-o la Oradea. El spune că moaștele acestuia nu ar mai fi fost în groapă. Dar unde să fie?”, ne-a spus Otilia Fățan. Ecaterina Pitiș a fost vândută pe 250.000 de lei Despre mormântul Ecaterinei Pitiș în catastiful bisericesc nu se spun prea multe. Fișa mormântului datează din 1968, iar singura notiță a fost făcută în 2000, când groapa a fost vândută lui Liviu Mihai Pădureanu, un patron care a sponsorizat din greu Biserica din Schei. Mormântul a fost vândut pentru ridicola sumă de 250.000 de lei, echivalentul unei alocații pentru elev. „Eu nu am fost implicat în asta, dar consider că este bine. Mormântul ei era neîngrijit. Iar domnul acesta, Pădureanu, a făcut multe sponsorizări acestei biserici. Eu zic că merită”, ne-a declarat prim epitropul Vasile Bărbieru. De fapt, cei 250.000 de lei nu reprezintă decât o chitanță. Pădureanu a dat alte sute de milioane sub formă de sponsorizări pentru realizarea picturii Bisericii Sf. Treime, a făcut hota și căsuța din fața lăcașului de cult, lucru confirmat și de oamenii bisericii. Deși mai avea un loc de veci în cimitir, acesta își dorea probabil unul mult mai central. Ecaterina Pitiș a mai rămas doar cu o plăcuță comemorativă, căreia preoții de aici i-au făcut loc pe un vechi mormânt, la un loc cu alte fețe erudite, de care s-au îngrijit de-a lungul timpului reprezentanții Sfintei Treimi din Schei. A scris A-B-C-ul primului dicționar Constantin Lacea s-a născut în 1875 și a trecut la cele sfinte în 1950. Născut la Brașov, faima lui a depășit granițele țării, obținând doctoratul în litere de la Leipzig, cu o teză asupra limbii mitropolitului Dosoftei din „Viața și petrecerea sfinților”. Constantin Lacea a colaborat la realizarea primului Dicționar al Limbii Române și a fost primit în rândurile Academiei Române în 1939. 10 ani mai târziu, comuniștii i-au suprimat acest titlu. În primul dicționar al limbii române, brașoveanul s-a ocupat de indexarea și explicarea cuvintelor de la primele capitole, A-B-C.