Lanţurile de retail ameninţă cu majorarea preţurilor la raft după Legea „51% produse româneşti”

Legea care îi obligă pe comercianţi să expună la raft 51% produse româneşti a fost adoptată, ieri, de Camera Deputaţilor, for decizional, cu majoritate covârşitoare de 293 „pentru” şi niciun vot împotrivă. Legea urmează să fie trimisă preşedintelui spre promulgare.
Legea a fost contestată de patronate şi a fost amânată de mai multe ori. Preşedintele Comisiei de agricultură a Camerei Deputaţilor, Nini Săpunaru, declara, la 17 mai, că proiectul de lege potrivit căreia comercianţii trebuie să aibă la raft 51% produse provenite din lanţul scurt de aprovizionare va fi transmisă plenului fără niciun fel de modificare.
Preşedintele Comisiei de agricultură afirmat că, în decursul dezbaterii de la comisie, au fost respinse propunerile venite din partea patronatelor. De fapt, acestea cereau respingerea integrală a legii. „La votul final, amendamentul poate fi susţinut în plen. Să vedem cine şi-l asumă”, a mai spus Nini Săpunaru, precizând că în forma adoptată de comisie legea este aşteptată de mulţi oameni.
Preşedintele Comisiei de agricultură a mai declarat că, în forma actuală, legea nu contravine principiilor pieţei unice, subliniind că prevede obligativitatea ca în hipermarketuri să existe 51% din produse provenite din „lanţul scurt” de aprovizionare, fără să facă strict trimitere la produsele româneşti.
Reprezentanţii Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR) avertizează că intrarea în vigoare a legii va avea ca efect majorarea preţurilor la raft.
Ei spun că pe anumite segmente de piaţă România nu are capacitatea de producţie necesară ca să acopere consumul. Mai mult, nu există informaţii clare în lege care să spună dacă este vorba de produse procesate local sau de articole care au la bază şi materii prime „made in România“. Ei nu înaintează însă cifre sau segmente de piaţă unde România nu are capacitatea de producţie necesară, afirmând doar că un segment cu probleme este cel de legume şi fructe, un sector sezonier.
„Producătorii au libertatea de a-şi dezvolta propriile reţele de magazine, au libertatea să cumpere terenuri, să investească în spaţii de depozitare. Este uşor să fii vocal ca producător“, spune Antoniu Radu, vicepreşedinte al AMRCR şi totodată director administrativ şi membru în boardul director al Lidl. El afirmă că pentru un producător relaţia cu un retailer internaţional este facilitată de faptul că acesta din urmă preia toată marfa dintr-un anumit punct şi o distribuie mai apoi către magazine. Tot sistemul logistic şi toată infrastructura sunt asigurate de retaileri.