Lacul de acumulare de la Voila, colmatat în proporţie de 88,48%

Realizată în a doua jumătate a anilor ’80, amenajarea hidroelectrică de la Voila necesită ample lucrări de punere în siguranţă, după ce lacul de acumulare care deserveşte centrala hidroelectrica este colmatat în proporţie de 88,48%. Deocamdată, proiectul este în etapa documentaţiilor, administratorul amenajării, Hidroelectrica semnând un contract cu firma bucureşteană STSDA SRL pentru realizarea expertizei tehnice şi a documentaţiei de autorizare a lucrărilor de intervenţie (DALI), necesare pentru execuţia lucrărilor pentru creşterea gradului de siguranţă în exploatare. Printre altele, consultantul va trebui să verifice digurile, în special a celui de pe malul stâng al lacului, pentru a vedea dacă, în contextul colmatării lacului (şi, implicit, a creşterii nivelului apei) acesta poate suporta presiunile enorme în perioada viiturilor.

De ce s-a umplut lacul cu aluviuni
Conform temei de proiectare a lucrărilor care fac obiectul acestui contract, această acumulare este „cap de cascadă” pentru seria de hidrocentrale Voila, Viştea, Arpaşu, Scoreiu şi Avrig, astfel că aluviunile transportate de Râul Olt se opresc la Voila. De asemenea, tot acest lac preia viiturile care se produc în perioadele ploioase.
Înainte de anul 1989, autorităţile vremii au mai gândit o hidrocentrală în amonte, în zona Mândra – Hoghiz, care, dacă ar fi fost construită, ar fi avut rolul de „cap de cascadă” şi ar fi reţinut aluviunile şi viiturile. Lucrările la acest proiect hidroenergetic au început în anul 1989, însă nu au fost niciodată terminate.
De altfel, potrivit specialiştilor care au elaborat tema de proiectare, faptul că nu a mai fost realizată hidrocentrala de la Mândra este principala cauză a colmatării lacului de la Voila.
De asemenea, colmatarea a fost favorizată şi de faptul că la amenajarea de la Voila nu au fost realizate toate lucrările proiectate iniţial la confluenţa unor pâraie cu Oltul.

Ar putea apărea probleme legate de protecţia mediului
În tema de proiectare se mai arată că acumularea de la Voila a fost inclusă în două arii naturale protejate „Avrig-Scorel-Făgăraş” şi „Oltul Mijlociu Cibin Hârtibaciu”, care au fost instituite în anul 2007 (când gradul de colmatare a acumulării trecute de 40%), peste o acumulare existentă şi funcţională. „Limitele ariilor naturale protejate au fost trasate fix peste conturul acumulării hidroenergetice, fără a se ţine seama de scopul pentru care aceasta a fost construită. Scopul realizării acestui obiectiv de tip acumulare hidroenergetică, a fost acela de producere a energiei electrice şi asigurarea tranzitării debitului la viituri, în aval. Aşa cum reiese din planul de management, habitatele naturale ocupate de speciile pentru care a fost desemnată aria naturală protejată Avrig-Scorel-Făgăraş, sunt cele din apropierea lacurilor: stufărişul, păpurişul, mlaştinile, luciul de apă, terenurile agricole, canale, copacii de la marginea cursului Oltului, fâneţe umede, pădurea, precum şi porţiunile unde, pe timpul iernii, apa nu îngheaţă şi nu suprafaţele lacustre. Reiterăm faptul că această vegetaţie a apărut din cauza colmatării lacului, nefiind un habitat permanent”, se arată în tema de proiectare.
Altfel, spus, în momentul în care se va pune problema decolmatării acestui lac, habitatele respective ar urma să dispară şi nu este exclus ca astfel de lucrări să fie contestate de organizaţiile de protecţie a mediului.