„La toamnă vom avea un război civil”

Reprezentanții sindicatelor din Brașov au anunțat ieri că urmează proteste: „Oamenii nu mai au de ce să stea în casă, singura rezolvare va fi să iasă în stradă” După ce Traian Băsescu a declarat, în numele Guvernului, că urmează un program dur de restructurare, bugetarii și pensionarii au sărit ca arși. Deocamdată, însă, nici reprezentanții sindicatelor bugetarilor, nici pensionarii nu știu cum urmează să fie aplicate reducerile anunțate, de 25% la salarii și de 15% la pensii: la fondul întreg de salarii/pensii sau pe fiecare salariu /pensie în parte. Pensionarii: „Mai bine ne trimit un gram de cianură” Vasile Zaharescu, președintele Sindicatului Liber al Pensionarilor Brașov, a declarat, ieri, că o asemenea măsură „ne lasă fără replică”. „Ce mai poți să faci în acest caz: să te superi, să te revolți. Nu credeam că voi ajunge vremuri din astea. Noi le transmitem guvernanților că le mulțumim pentru o asemenea măsură și din fondul acela ar putea să ne trimită câte un gram de cianură la fiecare pensionar în parte. Dacă vor să scape țara de necaz pe seama noastră, a pensionarilor, nu pot să spun decât că e incredibil. Mai bine ne trimit cianură și scapă de tot de noi”, a declarat, ieri, Vasile Zaharescu. Acesta a mai spus că lucrurile nu vor rămâne așa, următorul pas anunțat fiind o pichetare a Prefecturii. „Poate este frecție la piciorul de lemn, însă așa arătăm noi că mai trăim. Ne pregătim de o pichetare pentru miercuri, de la 10.00. Luni voi face toate formele”, a promis Zaharescu. Bugetarii amenință că „nu vor sta degeaba” Paul Negoescu, președinte al Sanitas Brașov, a explicat că „nu se știe la ce se va aplica reducerea. Însă, hai să fim serioși, reducere la fondul de salarii... Ce e aia? Dovada clară că iese cu declarații și nu știe ce face (Traian Băsescu – n.r.). Am vorbit cu colegii mei, nimeni nu e mulțumit de ce a auzit. Sunt oricum salarii mici în sănătate. Este clar că nu vom sta degeaba”. Paul Negoescu a mai explicat că, în opinia lui, „măsurile de reduceri ar trebui să se facă la acele agenții guvernamentale, nu la amărâtele astea de pensii și salarii. În agențiile alea înființate fără rost pe lângă ministere se scurg toți banii de pomană. Nu știu de ce acum nimeni nu mai vorbește despre ele”. Cu aceste noi măsuri anunțate, susține Negoescu, „la toamnă, vom avea un război civil”. Sindicatele așteaptă întâlnirea de duminică cu președintele De cealaltă parte, Fănică Gabor, președintele „Cartel Alfa Brașov, spune că „deocamdată nu știm cum vor fi făcute aceste reduceri. Nimeni nu știe nimic până acum. Noi, oricum, vom avea luni întâlnirea Comitetului Confederațiilor, la București, și acolo urmează să decidem cum vom acționa”. Liderul BNS Brașov, Gheorghe Apostu, spune, la rândul său, că „nimic nu e stabilit clar. Însă, din punctul meu de vedere oamenii nu mai au de ce să stea în casă, singura rezolvare va fi să iasă în stradă. Noi aveam deja programat un miting pe 19, dar cred că va fi mai repede, și probabil la Cotroceni, pentru că președintele a anunțat planul. În fond, criza din România va fi suportată de cei săraci, așa cum se anunță până acum. Soluția, din punctul de vedere al BNS, nu e scăderea anunțată, ci impozitarea progresivă”. Gheorghe Apostu a mai spus că, duminică, „reprezentanții a cinci confederații sindicale au fost invitați la Co-troceni, pentru o întrevedere cu președintele. Acolo se va stabili ce urmează să facem în continuare”. Managerii din privat nu vor angaja bugetari șomeri Criteriile de eficiență din mediul privat sunt foarte diferite de cele practicate la stat, spun specialiștii Piața forței de muncă din România este împărțită în două categorii mari, cu foarte puține puncte în comun. Este vorba despre angajații de la stat și cei din privat. Specialiștii din domeniu susțin că angajații celor două sectoare sunt persoane „din lumi diferite”. Fost bugetar, caut loc de muncă! Acesta ar putea fi mesajul care va împânzi lunile următoare site-urile specializate în obținerea de job-uri. Asta dacă Guvernul se va ține de promisiune și va disponibiliza anul acesta 140.000 de persoane care lucrează la stat. Potrivit Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, la sfârșitul lui martie 2010, în România erau 765.285 de șomeri, iar dintre aceștia 141.767 erau de la stat, adică 19% din totalul oamenilor rămași fără un loc de muncă. Specialiștii din domeniul resurselor umane susțin că managerii din privat nu sunt interesați să angajeze bugetarii șomeri. „Cine să angajeze un om de la stat și de ce? Nu ar avea niciun motiv să facă asta acum în criză când sunt atâția alții pe piață. Și-ar asuma niște riscuri dacă ar angaja pe cineva din altă lume, că e de la stat sau din altă țară, este cineva cu totul diferit. La privat și la stat sunt două lumi complet diferite, nu au nimic în comun. De ce ar face cineva așa ceva, de ce și-ar asuma un asemenea risc?”, a spus George Butunoiu, directorul general al agenției de recrutare care îi poartă numele. De aceeași părere este și directorul general al agenției ABC Human Capital, Corina Diaconu. „Din punctul meu de vedere destul de puțini manageri din privat vor angaja șomeri de la stat pentru că gradul de specializare la stat este destul de diferit decât la privat, iar criteriile de eficiență acolo sunt altele decât în mediul privat. Dacă în privat se practică foarte mult evaluările, angajaților li se măresc salariile în funcție de performanță, la stat se aplică același tratament pentru toată lumea, deci există destul de puține criterii de evaluare a activități”, a explicat Corina Diaconu. Piața forței de muncă din România își va reveni abia în toamnă Potrivit Corinei Diaconu, industriile care au făcut cele mai multe angajări în 2010 au fost cele din domeniul medical, pharma, BPO (business process outsourcing), IT și financiar. Ea susține că pe piața muncii private din România se poate observa un reviriment ușor din partea unor industrii, însă nu poate vorbi de o revenire totală a pieței. Nici George Butunoiu nu este mai optimist în privința revenirii pieței muncii de la noi din țară. „Până în toamnă nu cred că este nicio șansă, poate de anul viitor. Unii încă mai speră să fie ceva anul acesta însă eu sunt destul de pesimist, nu prea cred. S-ar putea să fie o mică înviorare spre sfârșitul anului”, a explicat George Butunoiu. FMI: NU DAÞI VINA PE NOI. „Pachetul de măsuri anunțat joi de președintele Traian Băsescu, care cuprinde reduceri puternice ale salariilor și pensiilor, a fost elaborat de autoritățile române și nu a fost propus de FMI”, se arată într-un comunicat transmis, ieri, de instituția financiară. Informațiile privind poziția FMI față de anunțul de joi al președintelui Băsescu au apărut inițial pe un blog al cotidianului american Wall Street Journal. ALOCAÞIILE COPIILOR, IMPOZITATE CU 15%. Guvernul analizează posibilitatea ca mai multe indemnizații sociale, printre care alocațiile pentru copii și cele pentru persoanele cu handicap, să fie impozitate cu 15%, pentru reducerea cheltuielilor bugetare, au declarat, ieri, surse oficiale. Președintele BNS, Dumitru Costin, a declarat, vineri, că știe „pe surse” că la nivelul Guvernului s-ar fi luat decizia diminuării și a alocațiilor pentru copii cu 15%. Întrebat de unde are această informație, Costin a răspuns: „Vă garantez că e reală. E pe surse, dar e reală”. CE ECONOMIE FACE STATUL. Scăderea pensiilor, a salariilor, a ajutorului de șomaj și a subvențiilor ar putea reduce cheltuielile totale ale statului cu 3-4% din PIB, respectiv cu 3,5-4,5 miliarde de euro, conform unor surse guvernamentale citate de zf.ro. Numai din reducerea salariilor bugetarilor cu 25% și a pensiilor cu 15% statul ar putea obține o economie la buget de 2,7 miliarde de euro, respectiv 1,7 miliarde de euro din tăiere lefurilor și un miliard de la bugetul de pensii. Spre comparație, dacă ar fi mărit TVA și cota unică la 24%, respectiv la 20%, tot de la 1 iunie, statul ar fi obținut, dacă încasările s-ar fi menținut la nivelul din 2009, circa 2,3 miliarde de euro în cele șapte luni de aplicare în 2010. NU AM SCÃPAT DE MAJORAREA TAXELOR ȘI IMPOZITELOR, AVERTIZEAZÃ ANALIȘTII. Analiștii economici atrag însă atenția că foarte curând, guvernații ar putea anunța și majorări de taxe și impozite. „Ce se întâmplă în momentul de față, cu toate măsurile, dacă se vor aplica, se face rost de 2 miliarde de euro. La anul trebuie să plătim 6 miliarde la FMI. Ne speriem la maximum, în mod justificat. Cum vom face rost de 6 miliarde, asta este problema”, a spus analistul economic Ilie Șerbănescu, potrivit căruia „ajustările anunțate costă astăzi de 2-3 ori mai mult decât ar fi costat anul trecut”.