La Rotbav, aproape toate pâraiele au secat

Lipsa ploilor şi, mai ales, temperaturile extrem de ridicate pe o perioadă de timp îndelungată au condus la scăderea drastică a nivelului apelor în mai multe lacuri din zona umedă Dumbrăviţa – Rotbav, după cum relatam în ediţiile precedente. Seceta a fost atât de pregnantă, încât unele lacuri au secat complet, în ciuda faptului că, printr-un proiect POIM, în iarnă au fost amenajate conducte care să aducă apă de la pâraiele din zonă. Numai că arşiţa a făcut ca şi aceste cursuri de apă să sece, iar conducta s-a dovedit insuficientă.
Situaţia a fost detaliată de profesorul de la Facultatea de Silvicultură a Universităţii Transilvania Braşov, Dan Ionescu (foto). „În toată aria protejată avem o vară fără precedent, cu secări de pâraie, debite mici şi scăderi de niveluri. Cea mai afectată este aria Rotbav, pentru că acolo aproape toate pâraiele au secat. Sigur, situaţia actuală, cu lipsa precipitaţiilor de aproape două luni şi căldurile excesive constante a făcut, pe de o parte, să nu mai fie apă şi, pe de altă parte, să se evapore ceea ce era. E dezastru din punct de vedere ecologic şi eu văd integrat lucrurile, în sensul în care suferă şi omul, suferă şi interesele omului”, a arătat profesorul braşovean.
Seceta a făcut ca mulţi peşti să moară, însă profesorul Dan Ionescu spune că, dacă nu se va ajunge la nivelul normal al apei, efectele cele mai devastatoare se vor înregistra abia anul viitor. „Fauna e afectată în integralitatea sa, atât cea piscicolă, cât şi cea acvatică. Unele dintre păsări profită de faptul că apa e mică şi sunt foarte multe care mănâncă de pe mâl direct, însă problema gravă o văd abia la anul, pentru că, dacă până atunci nu se va reface complet volumul de apă în toate lacurile importante pentru păsări, atunci cuibăritul va fi compromis. Ele au nevoie de anumite niveluri de apă în stuf sau în vegetaţia lemnoasă unde cuibăresc şi fără apă chiar nu se poate face nimic”, a mai explicat specialistul în păsări.
Dan Ionescu aminteşte că avem multe entităţi care se ocupă de arii protejate, de natură şi de conservarea biodiversităţii şi acestea ar trebui să intervină în mod real, cu bani prin proiecte tehnice care să aducă apă în aceste lacuri. Profesorul de la Universitatea Transilvania spune că la Dumbrăviţa lacul are încă apă şi anumite specii, pentru care s-au construit insulele şi platformele plutitoare au cuibărit aici chiar mai devreme decât se aştepta.
Autorităţile au, însă, datoria să intervină în mod proactiv cu soluţii tehnice prin care să suplimenteze volumul de apă, deoarece sunt afectat chiar şi în mod direct interesele oamenilor, prin reducerea pescuitului şi vânatului.