La Olimpia, în vara lui 2021. Primul Muzeu dedicat sportului şi turismului montan din România se deschide la Braşov

Braşovul a dat nume importante în diferitele ramuri sportive (chiar şi ciclism) şi exact lucrul acesta, dar exemplificat cu diverse obiecte, fotografii, poveşti şi nu numai veţi putea să-l vedeţi în primul muzeu al sportului şi turismului montan ce se va deschide la Braşov.
Vorbim, în fapt, despre un proiect în premieră, un Muzeu ce se va deschide la Olimpia, fostul sediu al Asociaţiei săseşti de patinaj, clădire construită la sfârşitul secolului al XIX-lea. Un proiect finanţat cu granturi norvegiene, câştigat de Muzeul Judeţean de Istorie.
Proiectul a început deja cu cercetarea curatorială şi se face şi restraurarea pieselor.  Vor mai urma şi alte etape, pas cu pas, până la deschiderea, sperată de conducerea Muzeului, în iunie 2021.
„Tematica principală a expoziţiei de bază de la Olimpia va fi istoria sportului şi turismului montan din zona Braşovului, de la perioada de pionierat până în prezent, însă discursul expoziţiei va identifica temele importante de istorie locală care să fie asociate de vizitator cu noţiuni recunoscute atât la nivel naţional, cât şi în afara graniţelor României, analogiile facilitând înţelegerea”, a explicat ist. Nicolae Pepene, manager Muzeul Judeţean de Istorie Braşov.
O parte dintre obiectele ce vor fi restaurate vor fi propuse pentru a fi clasate în patrimoniul naţional, o parte chiar în categoria „Tezaur”.

Sportul braşovean, în patru subteme
Planul expoziţiei ,,Olimpia – Muzeul sportului şi turismului montan” este împărţit în patru subteme cronologice, organizate după discipline sportive: începuturile sporturilor (a doua jumătate a sec. XIX – începutul sec. XX), perioada interbelică, perioada comunistă şi perioada contemporană.
Subtema despre sport în ,,La Belle Époque” cuprinde: patinajul şi schiul, având deja în portofoliu cele mai vechi imagini cu schiori transilvăneni, preluate după clişee de sticlă, echipament de munte, rachete de zăpadă şi schiuri; ciclismul, cu velociped şi bicicletă de la 1900; gimnastică şi tir, cu imagini de epocă de la reuniunile asociaţiilor locale; scrimă cu arme şi măşti cu valoare de unicat cel puţin la nivel naţional.
Braşovul interbelic sportiv înseamnă în primul rând ,,capitala sporturilor de iarnă din România”, cu primele filme sportive de epocă şi obiecte istorice din domeniul schiului, patinajului şi hochey-ului. În această subtemă mai sunt reprezentate fotbalul, călăria, atletismul.
Subtema ,,Sportul popular” este împărţită în sporturile de echipă cu performanţe la Braşov (fotbal, handbal, volei, baschet şi hochei) şi sporturile individuale (lupte, tenis, atletism, ciclism, schi, patinaj, judo). Topul sportivilor din această perioadă este deschis de Ion Țiriac, cel mai important sportiv braşovean din perioada comunistă, luptătorul Constantin Pârvulescu, primul campion olimpic braşovean, şi Marius Lăcătuş, cel mai important fotbalist braşovean.
Subtema ,,Braşovul Olimpic” este concentrată pe Festivalul Olimpic al Tineretului European – FOTE 2013, primul eveniment internaţional olimpic desfăşurat în ţara noastră şi cea mai mare competiţie sportivă de iarnă organizată până acum în România, şi pe prezentarea ultimilor sportivi importanţi din istoria sportului braşovean: campionul olimpic la sabie individual Mihai Covaliu, în prezent preşedintele C.O.R., campionul mondial la spadă pe echipe Rareş Dumitrescu şi Cristina Neagu, cea mai bună jucătoare de handbal din lume în 2010, 2015, 2016 şi 2018, lansată la Rulmentul Braşov la începutul anilor 2000.

Noile tehnologii îşi vor face şi ele loc în spaţiul muzeal
Managerul Nicolae Pepene promite că va fi o expoziţie aparte şi pentru că vor fi folosite şi noile tehnologii şi aplicaţii.
Proiectul Muzeului va cuprinde şi ateliere pentru elevi şi alte activităţi.
Proiectul ,,Olimpia – Muzeul Sportului şi Turismului Montan” este finanţat prin Granturile SEE 2014 – 2021, în cadrul Programului RO – CULTURA, apelul privind „Susţinerea expoziţiilor inovative cu bunuri culturale mobile restaurate”, cu suma de 617.820,00 lei, echivalentul a 129.194,29 Euro, rată de finanţare 100% din valoarea totală eligibilă a proiectului.
Proiectul se va finaliza în luna septembrie 2021.