La mulţi ani, Dumitre!

Sfântul Dumitru sau Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, este sărbătorit la 26 octombrie atât în calendarul ortodox, cât şi în cel catolic. E ultima dintre sărbătorile de toamnă, fiind şi printre cele mai importante, după Sfânta Parascheva.
În Evul Mediu, Sfântul Mare Mucenic Dimitrie a devenit unul dintre sfinţii militari, adică cei veneraţi în special de soldaţi în timpul războiului. Voievodul Ştefan cel Mare avea în timpul campaniilor militare pe care le-a purtat un steag cu însemnele Sfântului Dimitrie.
În anumite zone, ţăranii îl cinstesc pe Sfântul Dimitrie ca fiind cel ce a dat oamenilor vinul folosit la Sfânta Împărtăşanie.
Există credinţă că, în ziua Sf. Dumitru, căldura intră în pământ şi gerul începe să-şi arate colţii. Astfel, dacă de Sfântul Dumitru este vreme aspră, iarna va fi bună, iar de va fi vreme bună, toamna va fi lungă şi frumoasă. Dacă Luna va fi plină şi cerul acoperit de nori, iarna va fi grea, cu zăpezi mari.
Sfântul Dumitru, considerat patronul păstorilor, este chiar şi acum, în zonele rurale, o zi a soroacelor. Se termină învoielile încheiate între stăpânii oilor şi ciobani de Sfântul Gheorghe, de unde şi zicerea că „la Sân-George se încaieră câinii, iar la Sâmedru se sfădesc stăpânii”. Tot de Sfântul Dumitru, se tocmeau servitorii pentru diverse treburi şi se stricau stânele.
Se spune că cei care vor păzi cu sfinţenie această sărbătoare vor fi feriţi de boli sau pericole.