La ceas aniversar, „Şaguna” a inaugurat Sala Marii Uniri

Colegiul Naţional „Andrei Şaguna” Braşov, care a sărbătorit, miercuri, ziua instituţiei şi pe patronul său spiritual, a inaugurat, Sala Marii Uniri. Este vorba despre o sală de clasă în care sunt expuse fotografii şi documente - realizate cu elemente de grafică decorativă şi design de tip muzeal, care atestă rolul dascălilor din prestigiosul Colegiul braşovean în evenimentele de la 1 Decembrie 1918, prin atitudini, decizii şi acţiuni. Toate au la bază cercetări temeinice, realizate de profesorii catedrei de istorie şi elevi, care au căutat în arhive şi au scos la iveală lucruri prea puţin ştiute.

Călătorie în timp în istoria şcolii, dar şi istoria naţională
Istoria Colegiului Naţional „Andrei Şaguna” se întrepătrunde cu momentele istorice ce au condus la făurirea visului naţional - Marea Unire de la 1918, spune directorul Colegiului, prof. Cezar Boghici. De exemplu, şcoala - pe atunci Gimnaziul Greco - Ortodox Român din Braşov, a fost ocupată, pentru trebuinţele armatei, în august 1914, dar a fost eliberată în septembrie. Însă, încă din vacanţa de vară, o parte din cei 22 de profesori de atunci au fost chemaţi la arme, iar mai târziu şi alţi dascăli, dar şi elevi s-au înrolat. Unii n-au mai revenit acasă. Printre dascălii şagunişti care au luptat pentru visul naţional se numără Alexandru Bogdan (mort în Galiţia în 1914), Aurel Ciortea, Vasile Micula (mort în Galiţia în 1915), Vasile Neguţ, Dionisie Nistor (mort în Galiţia în 1915), Iosif Blaga, Gheorghe Dima (prizonier al armatei austro-ungare), Nicolae Bogdan, Sterie Stinghe, Constantin Lacea, Dumitru Lupan, Gheorghe Vătăşan (mort în 1917).
Dascăli ai colegiului braşovean s-au implicat, însă, şi în evenimentele din 1918. Vasile Goldiş a redactat textul convocării la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, a fost membru ales în Marele Sfat Naţional, ales în Consiliul Dirigent şi preşedinte al delegaţiei care a prezentat Actul Unirii în faţa Regelui Ferdinand I, la Palatul Regal în Bucureşti, în 14 decembrie 1918. Gemenii Alexandru şi Ioan Lapedatu fac parte din generaţia de intelectual şi care au trăit Marea Unire, contribuind la ea. Alexandru Lapedatu a reprezentat delegaţia română la Conferinţa de pace de la Paris (1919-1920). Ion Lapedatu a fost delegat la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia şi membru ales în Marele Sfat Naţional.
„Poate mai puţin cunoscut este că în 22 decembrie 1918, generalul Henri Berthlot – conducătorul misiunii militare franceze, a fost primit în Sala festivă a Şcolii. Ba chiar, atunci, a fost cântată Marseilleza”, a amintit Cezar Boghici.

Urmaşii unei strălucite tradiţii
Sunt doar câteva lucruri evidenţiate în Sala Marii Uniri, inaugurată de conducerea Colegiului Naţional, la moment aniversar, alături de actuali elevi, dar şi foşti absolvenţi şi invitaţi speciali.
„Ne mândrim să fim urmaşii unei strălucite tradiţii, şcoala noastră fiind nu doar instituţia de învăţământ care a dat cel mai mare număr de academicieni ţării, ci a dat şi cel mai mare număr de personalităţi care au contribuit la realizarea şi consolidarea Marii Uniri”, a subliniat prof. Cezar Boghici, director Colegiul Naţional „Andrei Şaguna”.
Sala Marii Uniri este un proiect realizat de profesoarele Mariana Gavrilă şi Roxana Motoaşcă, în colaborare cu direcţiunea şcolii, în care s-au implicat elevi ai Colegiului. Proiectul a fost susţinut de Asociaţia Şagunişti pentru Şagunişti şi de Primăria Municipiului Braşov. În acelaşi proiect a fost publicată şi o revistă despre personalităţile şaguniste implicate în actul Marii Uniri.