La ce vârstă atinge fericirea cote maxime: la 20, la 30 sau la 40 de ani?

Un studiu realizat recent în Marea Britanie a relevat faptul că oamenii sunt cei mai fericiţi după vârsta de 50 de ani. Asta pentru că anii tinereţii, perioadă mai agitată şi plină de evenimente, aduc mai degrabă mult stres în viaţa fiecăruia, arată cercetarea citată de Huffington Post.
Potrivit sursei citate, cei mai nefericiţi sunt adulţii cu vârsta de 35 de ani: viaţa de părinte, grijile legate de familie, responsabilităţile de la locul de muncă şi eforturile depuse pentru consolidarea carierei ocupă cea mai mare parte a timpului şi nu fac decât să provoace stres.
Nici persoanele cu vârsta de peste 40 de ani nu sunt mai fericite. Sentimentul împlinirii şi bucuria ating însă cote maxime după 58 de ani. Participanţii la studiu au afirmat că la această vârstă le este mai uşor să îşi găsească echilibrul, întrucât cariera este deja stabilizată, copiii au crescut, iar timpul dedicat propriilor nevoi este mai mare.
„Perioada vârstei de 30 de ani este extrem de stresantă, întrucât atunci facem eforturi – uneori disperate – pentru a evolua la locul de muncă, a ne preocupa de familie şi a menţine relaţiile”, a explicat Cary Cooper, profesor la Universitatea din Lancaster. „Apoi, după 50 de ani, ajungem să ne simţim mult mai încrezători, fiindcă ne putem aranja programul mai uşor atunci când vine vorba de programul de lucru şi orele petrecute alături de familie”, a adăugat el.
Conform cercetării, aspectul financiar este factorul care provoacă cel mai mult stres. Pe de altă parte, pentru majoritatea respondenţilor, fericirea la locul de muncă ocupă locul al doilea, mai importantă fiind împlinirea pe plan sentimental.

Doar 25% dintre români se declară fericiţi
Un studiu similar a fost realizat şi în România în anul 2012. Atunci, rezultatele au arătat că 39% dintre români sunt nefericiţi, 22% sunt aproape fericiţi, 25% sunt fericiţi şi doar 14% sunt profund fericiţi.
Respectiva cercetare, „National Hapiness România”, a segmentat populaţia în cinci categorii: „nevoiaşi”, „în căutarea drumului”, „familişti”, „carierişti”, „împliniţi şi echilibraţi”.

Nevoiaşii
„Nevoiaşii” cuantifică 20,3% din populaţie şi sunt mai degrabă singuri (necăsătoriţi, divorţaţi, separaţi sau văduvi), cu venit pe gospodărie sub 1.400 de lei. Ei sunt în mare parte angajaţi şi casnice, cu probabilitate mare de a întârzia plăţile către creditori şi, când au bani în plus, înclină să-i cheltuiască pe bunuri materiale. De asemenea, aceştia sunt oameni prea implicaţi în rutina lor zilnică, muncind din greu pentru a acoperi cheltuielile cu coşul zilnic de cumpărături. Astfel, dezechilibrul dintre timpul alocat muncii şi timpul liber, precum şi insuficienţa financiară îi împiedică să-şi ofere micile plăceri care i-ar putea face să se simtă mai bine. Vieţile lor tind să fie limitate, iar pentru că au acces doar la resurse limitate, deseori simt că lumea se schimbă prea repede, se simt confortabil doar cu ceea ce le este familiar şi sunt preocupaţi în principal de siguranţă şi securitatea personală, potrivit studiului.

În căutarea drumului
Categoria „în căutarea drumului” cuantifică tot 20,3% din populaţie. În acest segment intră predominant femei, cu vârste între 18 - 24 de ani şi 55 - 64 de ani, cu venituri sub 1.400 de lei. Cei mai mulţi sunt căsătoriţi, fără serviciu sau cu un job „de nevoie”.
Autorii studiului au precizat că deşi situaţia profesională şi materială acţionează în detrimentul fericirii, activităţile educaţionale, de artă şi cultură, plus înclinaţia către socializare aduc o uşoară contrabalansare.
În acest segment se înregistrează cea mai mare proporţie de persoane fără loc de muncă (28%), casnice (7,9%) şi studenţi (8,7%). Ca şi în cazul „nevoiaşilor”, este mai probabil să întârzie plăţile către creditori, iar în cazul unor cheltuieli urgente, principalul impuls este de a împrumuta bani de la prieteni. Când au bani în plus, înclină să îi cheltuiască pe bunuri materiale, iar acest lucru îi face fericiţi.

Familiştii
„Familiştii” reprezintă segmentul de mijloc din punct de vedere al indexului de fericire (54,7 pe scala de la 1 la 100) şi reprezintă 17,4% din populaţie. În această categorie intră predominant femei, cu vârste între 35 şi 44 ani, care probabil se află în concediu de creştere a copilului, poate într-o pauză mai lungă datorită recesiunii economice sau poate a fost alegerea lor să fie casnici. Potrivit autorilor studiului, este mai puţin probabil ca persoanele din acest segment să locuiască în Bucureşti, acestea fiind din oraşele mici, au cea mai numeroasă familie, cel mai probabil doi sau mai mulţi copii şi au o stare de sănătate bună ce le permite să îşi desfăşoare activităţile zilnice relativ uşor.
Aceste persoane sunt orientate către crearea unui mediu sănătos şi echilibrat pentru familie. Nivelul scăzut al venitului (sub 1.400 de lei) şi lipsa realizărilor profesionale (ce acţionează în detrimentul fericirii) sunt compensate de împlinirile pe plan familial.

Carieriştii
„Carieriştii” reprezintă cel mai mic segment: 13,7% din populaţie. Au un nivel de fericire peste medie (61,5 pe scala de la 1 la 100), bazat în principal pe realizările profesionale şi câştigul financiar, care le oferă statut, prestanţă şi identitate. În acest segment intră predominant bărbaţi, cu vârste între 35 şi 44 ani, cu domiciliul în Bucureşti sau în oraşele mari, care au în general venituri mari (2.000 - 4.000 de lei), cei mai mulţi având doi membri în gospodărie. Fiind de vârstă medie, aceştia sunt cumpărători echilibraţi, cheltuind bani atât pe bunuri materiale (probabil pentru a-şi utila casa), cât şi pe experienţe de viaţă care îi ajută să-şi creeze relaţii.
Locul de muncă i-a disciplinat şi familiarizat cu provocările şi din acest motiv ei văd o mulţime de îmbunătăţiri ce trebuie realizate de către administraţia publică în ceea ce priveşte mediul înconjurător, cartierul sau vecinătatea, sistemul de sănătate sau educaţie. Lipsa timpului liber şi lipsa încrederii în autorităţile publice sunt factori ce le afectează gradul de fericire, potrivit rezultatelor studiului.

Împliniţi şi echilibraţi
„Împliniţi şi echilibraţi” este segmentul care cuantifică cel mai mult, respectiv 32,6% şi prezintă cel mai ridicat index de fericire - 69,9. Persoanele din acest segment sunt mai înaintate în vârstă, provin mai degrabă din oraşe mici, au o familie mai numeroasă decât media (70% dintre ei au minim trei membri în gospodărie), sunt angajate şi au venituri de peste 2.000 de lei. Aceştia reuşesc să achiziţioneze ceea ce îşi doresc, deşi câteodată sunt nevoiţi să renunţe la ieşirile în oraş, potrivit studiului.
Locul de muncă este important pentru ei din trei motive: material, al recunoaşterii profesionale şi al echilibrului cu timpul liber, familia şi prietenii fiind extrem de importanţi pentru ei. Aceştia au învăţat să se bucure de orice moment (prin exerciţii fizice, activităţi artistice şi culturale) şi să evite problemele - ceea ce le oferă echilibru, stabilitate şi un nivel de fericire constant. Ei ştiu că încrederea este un ingredient de bază în viaţă, de aceea au învăţat să o cultive, să acorde încredere mediului de afaceri, vecinilor şi autorităţilor. Acest segment înregistrează cea mai ridicată tendinţă de a cheltui bani pe experienţe de viaţă, susţin autorii studiului.