La Braşov se vor proiecta „autostrăzile pentru animale”

Unul dintre motivele pentru care numeroase specii din Vestul şi Centrul Europei au devenit rare ori chiar au dispărut este faptul că animalele sunt constrânse să nu părăsească un teritoriu limitat din cauză că ar trebui să traverseze o autostradă intens circulată ori o linie de cale ferată pe unde trec foarte multe trenuri. Din acest punct de vedere, România stă mult mai bine decât toate celelalte ţări din Uniunea Europeană, însă trebuie să avem grijă să nu repetăm greşelile altora. 

 

Zona Braşov-Valea Prahovei: 2 - 3 urşi mor pe an în accidente

Pare curios, însă faptul că nu avem autostrăzi are şi o parte bună: animalele sălbatice pot avea teritorii suficient de vaste ca să supravieţuiască. Traficul tot mai intens le pune însă probleme în ultima vreme. Specialiştii recunosc că în România nu se raportează atunci când un urs sau un cerb este ucis într-un accident de circulaţie sau feroviar, ca să nu scadă numărul de exemplare care pot fi vânate şi care aduc astfel venituri. Totuşi, în fiecare an mor câţiva urşi în accidente, în special în zonele Braşov şi Avrig. Multe alte animale sunt ucise şi ele în accidente, iar altele mor din cauza lipsei hranei pentru că nu pot ajunge în teritorii mai bogate în hrană. 

În România nu există statistici care să ne arate câte animale mor în accidente de maşină sau de tren, dar sunt studii aprofundate pe cazuri de mortalitate prin accidente. „De exemplu, în zona Braşov-Valea Prahovei, sunt accidente de maşină sau de tren în special la urs, unde există 2-3 cazuri pe an. Dar mai sunt şi alte puncte «fierbinţi» în ţară unde se produc astfel de accidente cum este zona Avrig, dar din păcate nu există o monitorizare oficială la nivel naţional a acestor cazuri", a declarat Ramon Jurj, cercetător în cadrul Universităţii „Transilvania”. 

 

Coridoarele ecologice: pasaje de traversare pentru animale, late de 80-120 de metri, peste căile rutiere

Soluţia este crearea de coridoare ecologice, cu ajutorul cărora toate vieţuitoarele să poată traversa şoselele, autostrăzile şi căile ferate fără niciun pericol. Universitatea „Transilvania”, în colaborare cu Ministerul Mediului, alte universităţi din ţară şi organizaţii non-guvernamentale au pus la punct un program pentru construirea acestor coridoare, extrem de importante pentru animale. „Este foarte important să amenajăm aceste coridoare, pentru că asigură conectivitatea dintre diverse populaţii şi astfel putem conserva pe termen lung populaţiile, dacă ajung să traverseze dintr-o parte în cealaltă, utilizând aceste coridoare ecologice”, a declarat  Ancuţa Fedorca, reprezentant Universitatea Transilvania. 

Specialiştii vor determina mai întâi care sunt locurile prin care traversează cele mai multe animale, după care vor fi amenajate şi coridoarele ecologice în aceste locuri, late de 80-120 de metri, pentru ca vieţuitoarele să le găsească uşor şi să le utilizeze. „Noi trebuie să identificăm zonele cele mai favorabile pentru ca animalele să poată să treacă. Deci animalele n-o să caute zonele de trecere, o să căutăm noi cele mai bune puncte de trecere pentru animale, după care noi va trebui să asigurăm o tehnologie de monitorizare, astfel încât să ne asigurăm că acele coridoare sunt utilizate de către animale”, a explicat Ramon Jurj, reprezentant Universitatea „Transilvania”. El a mai arătat că vor fi asemenea coridoare ecologice pentru toate categoriile de specii, mamifere, păsări, reptile, specii mai mici de micromamifere.

 

Lipsa autostrăzilor, un avantaj

Un avantaj al României este că autostrăzile urmează să fie construite. În Croaţia, acestea au fost construite şi, în această situaţie, amenajarea unui coridor ecologic costă 8 milioane de euro, pe când amenajarea lui odată cu construirea autostrăzii costă între 2 şi 4 milioane de euro. Proiectul „ COREHABS  - Coridoare ecologice pentru habitate şi specii în România” durează 7 luni, perioadă la finele căreia specialiştii vor spune exact unde este nevoie de aceste pasaje. Conferinţa de lansare a proiectului cu o valoare de 4,8 milioane de lei a avut loc, ieri, la Institutul de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare al Universităţii „Transilvania”. „În acest proiect, implicarea noastră va fi destul de consistentă ca universitate, dar avem şi parteneri cu expertiză deosebită cum sunt Universitatea Bucureşti, Fundaţia Carpaţi, Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Silvicultură «Marin Dracea», filiala Braşov, Asociaţia Zarand, Asociaţia pentru Conservarea Biodiversităţii Ecologice. Perioada de implementare a proiectului, semnat în luna februarie a.c, la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor este de 7 luni (posibil să fie extinsă), începând cu luna septembrie 2015”, a declarat cu ocazia lansării proiectului, prof.univ.dr. Vasile Ioan Abrudan, rectorul Universităţii „Transilvania”.