La Braşov, în Postăvaru: cea mai mare densitate de huhurezi mari din lume

Prezenţa, distribuţia, densitatea speciilor de huhurezi în pădurile administrate de Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt a fost subiect de studiu pentru biologul Călin Vasile Hodor, de la Wildlife Management Consulting, şi pentru prof. dr. ing. Dan Traian Ionescu, de la Facultatea de Silvicultură Braşov.
Obiectivele studiului au fost identificarea celor două specii de huhurezi (mic şi mare) în pădurile administrate de RPLK din Masivul Postăvaru, analiza distribuţiei acestora, calcularea densităţilor. Cercetarea a avut în vedere şi analiza structurii habitatului, a relaţiei prezenţei huhurezilor cu managementul silvic, inclusiv compararea pe zone de intervenţie şi non-intervenţie.
Din cele 50 de puncte în care s-a desfăşurat cercetarea în 2025, una sau ambele specii de huhurezi au fost identificate  în 44 puncte, reprezentând 88% din totalul punctelor de monitorizare iar în doar 6 din puncte nu au existat semnalări. Numărul total de exemplare de huhurezi a fost 73, dintre care 20 ex. huhurezi mari şi 53 ex. huhurezi mici. Densitatea acestora a fost calculată ţinând cont de metodologia recunoscută, ce porneşte de la  raze de 500 m în jurului punctelor de monitorizare (Vrezec et al. 2004, 2018). Cumulând toate observaţiile, au rezultat următoarele densităţi: huhrezul mic – 0,94 teritorii/100 ha (9,4 t./1000 ha); huhurezul mare – 3,8 t./1000 ha.
În cazul huhurezului mic, densitatea calculată este în limitele celor cunoscute la nivel european, dar la cel mare, aceasta e aproape dublă faţă de cele mai mari densităţi cunoscute (Vrezec 2003).
Concluzia celor doi cercetători este că, având în vedere distribuţia relativ uniformă a celor două specii, dar mai ales densităţile lor ridicate, rezultă că structura pădurilor şi resursele de hrană existente sunt optime pentru această specie în zona Masivului Păstăvarul.