La Braşov a fost deschis singurul centru din România al Convenţiei Carpatice

Secretarul de stat în Ministerul Turismului, Cristina Tărteaţă, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, prefectul judeţului, Marian Rasaliu, şi directorul ADR Centru, Simon Creţu, au participat, ieri, la deschiderea Centrului Naţional în cadrul Platformei Carpatice pentru Turism Durabil, obiectiv asumat de România în cadrul Convenţiei Carpatice, la care ţara noastră a aderat în anul 2006. Sediul Centrului este pe strada Ecaterina Varga nr. 23, clădire în care funcţionează şi Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului din Judeţul Braşov. Din Convenţia Carpatică fac parte şapte state europene străbătute de lanţul carpatic, respectiv Cehia, Slovacia, Polonia, Ucraina, România, Ungaria şi Serbia, iar obiectivul acestei structuri în reprezintă cooperarea pentru păstrarea şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii populaţiilor locale şi  conservării valorilor naturale şi culturale.

Secretariatul general al convenţiei ar putea fi mutat de la Viena la Braşov
Potrivit preşedintelui Consiliului Judeţean, centrul de la Braşov este singurul din România şi cel de-al treilea al convenţiei, după cele din Polonia şi Ucraina.  
„Pentru obiectivul pe care ni l-am stabilit, acela de a deveni cel mai important judeţ turistic al României, pentru că aici se poate face turism în toate perioadele anului, înfiinţarea acestui centru este un demers extrem de important. La acest centru se vor desfăşura o serie de activităţi menite să valorifice acest potenţial imens pe care îl avem, respectiv Munţii Carpaţi. Noi sperăm că vom accesa fonduri, vom îmbunătăţi activităţile din turism şi vom face în aşa fel încât să se audă de Braşov în toate colţurile lumii”, a declarat Veştea. El a mai spus că în momentul de faţă, la nivelul Regiunii Centru, judeţul nostru are o pondere de 52% în ceea ce priveşte turismul: „Practic, avem mai mulţi turişti decât toate celelalte cinci judeţe ale regiunii la un loc, respectiv Alba, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu”.
Pe de altă parte, Secretarul de stat în Ministerul Turismului, Cristina Tărteaţă, a declarat că „prin deschiderea acestui centru vom beneficia de o expertiză naţională şi internaţională din punct de vedere al turismului montan. Convenţia Carpatică este foarte importantă şi pentru Ministerul Turismului. De altfel, România şi-a depus candidatura pentru găzduirea secretariatului general al Convenţiei, care acum este la Viena, iar noi ne-am propus să îl aducem la Braşov”.
La rândul său, prefectul judeţului, Marian Rasaliu a declarat că Braşovul „este kilometrul zero al turismului românesc, iar înfiinţarea centrului este o obligaţie asumată de ţara noastră. Pentru a dezvolta şi mai mult turismul, avem nevoie de infrastructură, de aeroport şi autostradă, sau măcar de una dintre ele. În ceea ce priveşte aeroportul, administraţia judeţeană şi cea locală sprijină acest proiect, pe care mi-l doresc finalizat cât mai repede”.
Prezent la eveniment, directorul Agenţiei de Dezvoltare Regională (ADR) Centru, Simon Creţu, a declarat că, „pentru noi, turismul este o componentă importantă a strategiei de dezvoltare a regiunii. Montanologia şi dezvoltarea turismului montan sunt priorităţi pentru noi”.

Parteneriat între Consiliul Judeţean şi Ministerul Turismului
Țara noastră a devenit ţară semnatară a Convenţiei Carpatice în anul 2006, asumându-şi obiectivul general al acesteia. Aderarea la Convenţie a creat cadrul general de cooperare în diverse domenii precum conservarea biodiversităţii, amenajarea teritoriului, managementul resurselor de apă, agricultură şi silvicultură, transport, turism, industrie şi energie.  Adiţional, prin Legea nr. 72/2014 România şi-a însuşit prevederile unuia din cele 4 protocoale ale Convenţiei Carpatice, respectiv Protocolul privind Turismul Durabil şi Strategia pentru Dezvoltarea Turismului Durabil. Obiectivele majore ale Strategiei sunt creşterea efectivă a nivelului de integrare dintre turism şi alte sectoare relevante, respectiv elemente socio-culturale şi ecologice, economice, creşterea participării publice, conştientizării şi conservării interesului faţă de turism în Carpaţi.  
Prin art. 9 alin (1) şi (2) al Convenţiei Carpatice, părţile s-au angajat să urmărească realizarea unor politici şi strategii pe teritoriul naţional vizând managementul turismului durabil în Carpaţi, luând în considerare, în acelaşi timp, politicile şi strategiile dezvoltate şi implementate până în acest moment. De asemenea, o importanţă deosebită este acordată cooperării transfrontaliere în vederea facilitării dezvoltării turismului durabil, precum şi realizării de planuri de gospodărire coordonate sau comune pentru zonele de interes turistic şi ariile naturale protejate. În vederea implementării acestor obiective şi stabilirii de direcţii comune şi măsuri pentru a valorifica şi a utiliza în mod eficient resurse naturale şi culturale pentru dezvoltarea durabilă a turismului în Carpaţi, statele semnatare au decis stabilirea a trei  centre naţionale în cadrul Platformei Carpatice pentru Turism Durabil (România, Polonia şi Ucraina).
Scopul centrelor naţionale (România, Ucraina, Polonia) constă în armonizarea şi coordonarea specificului local al tuturor celor şapte ţări membre, precum şi o abordare mai integrată a Munţilor Carpaţi. Acestea facilitează comunicarea şi coordonarea experţilor interni şi externi şi promovează cooperarea intensă a actorilor din domeniul turismului din toate ţările membre ale Convenţiei Carpatice, în vederea implementării acţiunilor cuprinse în Strategia pentru Turism Durabil a Convenţiei Carpatice.
Pentru a valorifica oportunitatea de care se bucură România, Autoritatea Naţională  pentru Turism (actual Ministerul Turismului) şi-a exprimat suportul în vederea înfiinţării şi funcţionării acestui Centru Naţional în Braşov, semnând astfel cu Judeţul Braşov un protocol de colaborare, aprobat prin HCJ nr. 161 din 27 octombrie 2016.