La Braşov, 7 salarii dintr-o sută sunt de peste 1.000 de euro, în timp ce 36 sunt la nivelul minim pe economie

În topul judeţelor cu cea mai mare pondere a contractelor  de muncă de peste 1.000 de euro net se află pe primul loc Bucureştiul, cu o pondere de 16,2% din totalul acestora din municipiu. Pe locul doi se află judeţul Cluj, unde 11,16% dintre salarii sunt peste 1.000 de euro net, urmat îndeaproape de Ilfov, unde 11,05% dintre angajaţi câştigă peste 1.000 de euro net, arată studiul privind dinamica pieţei muncii al PIAROM (Patronatul Investitorilor Autohtoni). Braşovul se află abia pe locul cinci, aici doar 7,09% din salarii fiind de peste 1.000 de euro lunar.
La polul opus se află judeţele Gorj, unde 2,12% dintre salariaţi au câştiguri lunare de peste 1.000 de euro „în mână”, Hunedoara cu o pondere de 2,18% a salariilor de peste 1.000 de euro şi Suceava, unde 2,28% dintre contractele individuale de muncă sunt de peste 1.000 de euro lunar.
Judeţul Maramureş a înregistrat în perioada 2016-2017 cea mai ridicată pondere a contractelor de muncă individuale aflate în zona salariului minim pe economie, 65,12% din totalul angajaţilor din acest judeţ câştigând mai puţin de 350 de euro net lunar. Judeţul Suceava împarte primul loc la acest capitol cu judeţul Maramureş. În acelaşi timp, în Municipiul Bucureşti 34,52% dintre angajaţi au un contract de muncă în zona salariului minim pe economie, cea mai mică pondere din România, iar Braşov se află pe locul doi, cu o pondere de 36,9% a salariilor în zona minimului pe economie.
În ceea ce priveşte media salarială cea mai ridicată, Bucureştiul conduce clasamentul cu un nivel de salarizare mai mare cu 24,71% faţă de media naţională, urmat de Cluj, unde media salariilor este mai mare cu 12,65% decât media naţională. Timişul este pe locul trei, cu o medie salarială cu 10% mai mare faţă de cea naţională. La polul opus se află judeţele Maramureş, cu o medie salarială cu 28,73% sub media naţională, Suceava, unde nivelul salarizării este cu 26,18% mai mic faţă de nivelul naţional mediu de salarizare şi judeţul Vrancea, unde salariile sunt în medie cu 25% mai mici decât media naţională.