La 16 ani le-a deschis proces părinţilor: vrea să se mărite

O fată de 16 ani, din judeţulvecin, şi-a dat în judecată părinţii, cerându-le judecătorilor să îi fie recunoscută capacitatea depline de exerciţiu şi să fie scoasă de sub tutela părinţilor care îi interzic să aibă o relaţie cu un băiat de etnie romă. Adolescenta a deschis procesul în baza articolului din Codul Civil care prevede că „pentru motive temeinice, instanţa de tutelă poate recunoaşte minorului care a împlinit vârsta de 16 ani capacitatea deplină de exerciţiu”.
În procesul deschis la Judecătoria Miercurea-Ciuc, Harghita, adolesceta a arătat că „s-a văzut nevoită” să solicite recunoaşterea anticipată a capacităţii sale de exerciţiu pentru că „în ultima perioada s-au înrăutăţit relaţiile lor de familie şi nu mai poate suporta acţiunile părinţilor, chiar dacă a încercat să vorbească cu ei de nenumărate ori”.
În procesul deschis de adolescentă, aceasta a arătat că „atât părinţii, cât şi fraţii săi sunt agresivi şi a fost bătută de aceştia de mai multe ori, chiar din copilărie”. Fata a mai arătat în cererea de chemare în judecată că, „având în vedere această atmosferă tensionată de acasă, a început să petreacă majoritatea timpului cu familia prietenului ei, care sunt alături de ea şi o susţin din toate punctele de vedere”.

Val de acuzaţii grave
Fata s-a mai plâns judecătorilor că în ciuda „condiţiilor bune” pe care părinţii iubitului său le deţin, părinţii sunt împotriva relaţiei. Adolescenta susţine în proces că a aflat „cu stupoare” că  „motivul opoziţiei reprezintă obiceiurile din acea comunitate”. Fata a mai arătat că părinţii ei „au şi intenţia să o mărite, dar au ales o altă persoană, cu care ea nu este de acord, dar nu ştie dacă va avea dreptul şi posibilitatea să aleagă”.
Adolescenta s-a mai plâns că „îi este interzis să părăsească domiciliul, iar când părinţii nu se află acasă, se închide în casă, fără să aibă chei suplimentare şi fără să aibă şanse să scape, dacă se întâmplă orice”.
În aceeaşi cerere de chemare în judecată, adolescenta susţine că a terminat clasa a VIII-a şi că „doreşte continuarea studiilor liceale, însă părinţii sunt împotriva sa şi nu îi permit acest lucru”.
Fata s-a mai plâns că părinţii o obligă să munceasă , informând-o că în cursul lunii august 2022 (procesul a fost deschis în iulie 2022) „urmează să o ducă în străinătate, chiar şi fără acordul ei, în mod forţat probabil, în Germania, cu scopul să realizeze şi aceasta venituri, fără să aibă un drept de alegere şi fără să ştie ce fel de muncă trebuie să presteze”.

Apărarea părinţilor
În procesul în care au fost daţi în judecată de propria fiică, părinţii s-au apărat spunând că plângerea fiicei lor „nu reflectă realitatea, în spatele petiţiei sale fiind un alt motiv”. Părinţii au explicat că au patru copii, dintre care doi sunt deja majori. Cei doi părinţi au mai explicat în proces că sunt o familie modestă, cu posibilităţi financiare limitate.
Totuşi, „au oferit copiilor tot ce se putea oferi, pentru ca aceştia să beneficieze de condiţii optime de creştere şi educare, fără nicio diferenţa, faţă de toţi copii lor, inclusiv faţă de reclamantă”.  Părinţii adolescentei au explicat că „au asigurat copiilor lor un climat optim în familie, nu i-au agresat fizic/psihic, aşa cum susţine reclamanta, au acordat acestora, fără excepţie, afecţiune şi iubire părintească, sprijinind procesul lor educaţional, fără excepţii”.

Povestea din spatele procesului
Părinţii daţi în judecată de fiica lor i-au explicat judecătorului că, înainte de a deschide proces, fiica lor „s-a cunoscut cu un băiat de etnia rromă”, în vârstă de 22 de ani, care locuieşte într-o colonie de romi.
Familia a arătat că „în coloniile respective ritmul vieţii diferă, regulile de convieţuire socială sunt total diferite faţă de ale lor”. Astfel, părinţii au arătat că în noaptea de 25 spre 26 iulie 2022, fiica lor „a sărit pe geam şi a fugit cu acest băiat de etnie romă”.
Cu ajutorul Poliţiei, fata a fost readusă acasă, însă „la scurtă vreme istoria s-a repetat”, fata fugind din nou cu băiatul de care s-a îndrăgostit şi nu s-a mai întors. Părinţii spun că au încercat să îi explice fetei, la telefon, că „nu este bine ceea ce face, faptul că ei nu sunt de etnie rromă şi nu pot trăi după „regulile“ lor”. Părinţii au arătat că fata „refuză orice discuţie cu ei pe această tema, refuză practic orice sfat din partea lor”.
Cei doi părinţi s-au mai apărat explicând că sprijină educaţia şcolară a fetei, care a terminat clasa a VIII-a şi a fost înscrisă la liceu, de unde părinţii au aflat că are 177 absenţe nemotivate şi mediile neîncheiate pe primul semestru.
Părinţii daţi în judecată de fiică au arătat că „deşi cunoaşte situaţia lor financiară precară, (n.r., fata) i-a minţit în permanenţă, în sensul că, sub aparenţa deplasării sale la şcoala a primit banii de la ei, însă a cheltuit pe alte vicii, fără să se duca la şcoală”.

Mărturia „soacrei” şi verdictul judecătorului
În cadrul procesului a fost realizată şi o expertiză şi a fost audiată ca martor „soacra” adolescentei. Femeia „nu a putut să precizeze în concret la ce liceu este înscrisă minora şi nici nu a putut să confirme dorinţa reală a minorei de a îşi continua studiile, de a absolvi liceul în viitor sau de a trece examenul de bacalaureat”. Practic, declaraţiile martorei „au confirmat doar faptul că minora doreşte să aibă o relaţie cu fiul martorei, pe care şi martora o doreşte, urmând ca în viitor să se căsătorească”.
Audiind-o pe adolescentă, judecătorul a ajuns la concluzia că demersul fetei are un singur scop: acela de a fi împreună cu iubitul său. „Aceste motive expuse de reclamantă sunt considerate de instanţă ca fiind neîntemeiate şi nici nu i-ar proteja cel mai bine interesele minorei”, a decis judecătorul care le-a dat dreptate părinţilor.
Judecătorul a mai arătat că „atitudinea agresivă a părinţilor, intenţia de a o trimite pe reclamantă la muncă în străinătate sau împotrivirea acestora ca reclamanta să-şi continue evoluţia şcolară, nu au fost confirmate de probele administrate în cauză, nefiind nici măcar invocate concret de reclamantă la interogatoriu”.

„Exigenţele impuse de părinţi sunt rezonabile”
„Chiar din interogatoriul acesteia a reieşit faptul că, întrucât părinţii nu i-au permis să întreţină relaţia (n.r., de dragoste) reclamanta a fost cea care a renunţat la a mai merge la şcoală. Pentru această atitudine nu pot fi însă învinovăţiţi părinţii şi nu li se poate atrage nicio culpă, neexistând nicio legătură între deciziile părinţilor cu privire la viaţa personală a copiilor lor şi refuzul reclamantei de a mai merge la şcoală”, se mai arată în sentinţa Judecătoriei Miercurea Ciuc, care nu este definitivă. Judecătorul a mai arătat că dacă solicitarea adolescentei ar fi admisă „interesul superior al copilului nu ar fi protejat, reclamanta având în continuare nevoie de îndrumarea şi sfaturile părinţilor, chiar dacă nu este de acord cu opiniile părinţilor”. „Aceste exigenţe impuse de părinţi sunt rezonabile şi se încadrează în ansamblul drepturilor şi îndatoririlor ce compun autoritatea părintească”, a mai decis Judecătoria Miercurea Ciuc.