L-ai hrănit, l-ai condamnat la moarte

Din ce în ce mai mulţi români se opresc pentru a hrăni urşii aflaţi pe marginea drumului. Indiferent din ce motiv decid să ofere hrană animalelor, specialiştii susţin că astfel oamenii le fac urşilor mai mult rău decât bine. „Urşii care mănâncă pe marginea drumului nu sunt deloc lihniţi. Sunt niste urşi care au găsit o metodă foarte simplă de a cumula energie cu efort minim. Stau, aşteaptă, cineva opreşte şi le aruncă o plasă cu ceva. Oamenii nu fac deloc bine ce fac, ci condamnă ursul la moarte, lovit de maşină sau împuşcat în viitor în sistem de urgenţă. Într-un timp mai scurt sau mai lung animalul va muri semnificativ mai repede decât dacă ar fi trăit doar în pădure”, a declarat pentru ProTV Mihai Pop, care şi-a dat doctoratul în urşi şi a coordonat mai multe proiecte ce vizează populaţia de urs brun din România.
Mâncarea pe care turiştii le-o aruncă urşilor conţine zahăr sau lucruri ce nu sunt naturale, care ar putea creşte aditivitatea ursului faţă de sursa respectivă de hrană, chiar dacă aceştia au suficiente resurse în natură. „În Ojdula există o femelă care, de vreo 6 ani de zile, şi-a crescut puii la marginea drumul. Parte din ei au murit loviţi de maşină, parte dintre ei au dispărut, parte dintre ei vizitează Ojdula, dar nu stau permanent acolo. Să nu uităm că unul dintre factorii pentru creşterea populaţiei de urs este inclusiv hrănitul artificial. Acum vor apărea fructele de pădure şi ar fi de aşteptat ca prezenta lor să fie din ce în ce mai rară pe drumurile publice sau în vecinătatea lor”, a spus Mihai Pop.
În România, în ultimii 50-60 de ani, hrănitul urşilor a fost un pilon principal al managementului populaţiei de urs brun şi unul dintre factorii care, poate, au influenţat numărul acestora. „Nu ştim exact care e magnitudinea impactului. Dacă am opri brusc hrănitul în pădure, ar mai apărea câteva zone de conflicte în termen scurt. Pe termen lung probabil lucrurile s-ar aşeza într-o logică firească”, a subliniat Mihai Pop.