Klaus şi Carmen Iohannis, discuţii cu Donald şi Melania Trump, la Londra

Preşedintele Klaus Iohannis şi soţia acestuia, Carmen Iohannis, au fost prezenţi marţi seară la recepţia oferită de Regina Elisabeta a II-a, la Palatul Buckingham, în onoarea şefilor de stat şi de guvern care participă la reuniunea NATO. Suverana şi prinţul Charles i-au întâmpinat pe liderii NATO, apoi li s-au alăturat pentru o fotografie de familie.
Klaus şi Carmen Iohannis au fost fotografiaţi în timp ce discutau cu omologii din SUA, Donald Trump şi soţia acestuia, Melania Trump.
Klaus Iohannis au participat marţi seară şi la recepţia informală oferită de premierul Marii Britanii, Boris Johnson, în onoarea şefilor de stat şi de guvern participanţi la reuniunea NATO.
La Londra are loc în aceste zile un summit în care NATO sărbătoreşte 70 de ani de la înfiinţare.
Trump a declarat cu această ocazie că Statele Unite vor pedepsi ţările membre NATO care nu alocă suficiente fonduri pentru Apărare (2% din PIB). Asta ar putea să însemne reducerea nivelului comerţului cu SUA sau noi taxe vamale, a precizat liderul de la Casa Albă. Totodată, Donald Trump a indicat faptul că ia în calcul impunerea de sancţiuni Turciei ca răspuns pentru achiziţionarea de către Ankara a sistemului de rachete sol-aer S-400, de provenienţa rusească. În 2018, Statele Unite a impus taxe vamale pe mai multe exporturi turceşti, însă din alte motive.
Pe de altă parte, Franţa şi Germania au înaintat o propunere de „regândire" a NATO, una care deja a obţinut susţinerea prim-ministrilor Olandei şi Canadei, relatează Reuters. „Nu cred că supravieţuieşti 70 de ani că alianţa dacă nu reflectezi în mod regulat", a declarat premierul canadian, Justin Trudeau. În acelaşi timp, premierul olandez, Mark Rutte s-a declarat favoarea înfiinţării unui grup de experţi ce ar urma să fie compus din „persoane înţelepte” şi al cărui rol ar trebui să fie reformarea NATO. Ideea de „reformare” a Alianţei a fost înaintată tot mai frecvent în ultimele luni de Franţa, Turcia şi Germania. Coincidenţă sau nu, aceleaşi state au şi relaţii economice destul de strânse cu Federaţia Rusă.
De precizat că de-a lungul timpului (şi mai ales după 1991 - anul prăbuşirii URSS), NATO a suferit mai multe reformări, astfel încât să înglobeze numărul tot mai mare de posibile ameninţări. Dacă în urmă cu câteva decenii ameninţările erau de natură strict militar-conventionala sau nucleară, în timp Alianţa şi-a adaptat doctrina pentru a face faţă şi ameninţărilor de natură cibernetică, teroristă şi mai recent, spaţială. În acelaşi timp însă, în lipsa unei ameninţări existenţiale comune (cum era URSS-ul) în cadrul NATO au apărut mai multe tabere informale, fiecare cu viziuni diferite referitoare la rolul pe care NATO ar trebui să-l aibă.

Foto: Administraţia prezidenţială