Justiţia electorală

Recentul episod al condamnării lui Sorin Roşca Stănescu la închisoare fără suspendare (voi înţelege mai greu cum s-a produs această sentinţă în care fapta fusese prescrisă, iar instanţa precedentă pronunţase o achitare) ridică problema rolului justiţiei în campania electorală.
Deşi Roşca nu era candidat, era implicat în campania intensă pe care liberalii o fac în favoarea candidatului lor, Johannis. Nu se poate spune că această condamnare nu va avea nici un impact asupra procentelor candidatului ACL, cu atât mai mult cu cât Roşca Stănescu se înscrie într-o mai lungă listă de parlamentari şi demnitari liberali care au luat drumul puşcăriei. Problema care se pune este dacă justiţia ar trebui să aibă o anumită atitudine, sau un anumit comportament în perioadele în care au loc alegeri.
Veţi spune că la noi au loc mai tot timpul alegeri – au devenit o raritate anii ne-electorali – şi că o racordare de acest tip ar face justiţia nefuncţională. Dar nu asta vreau să spun.
În această campanie se vor mai întâmpla alte două lucruri cu impact la electorat: este vorba despre procesul de incompatibilitate al lui Johannis şi de procesul de şantaj al lui Dan Diaconescu, ale căror dosare se află pe rolul instanţei supreme care urmează să se pronunţe în chiar perioada campaniei şi a alegerilor. Cele două procese vor putea să-i scoată din cursă pe cei doi candidaţi – unul dintre ei important. Aceste defecţiuni ar putea răsturna raporturile de forţe din competiţie. Legea limitează destul de clar mijloacele şi perioadele în care se poate face campanie. N-ar fi bine ca acest lucru să se extindă şi asupra activităţii instanţelor, care fac şi ele, într-un fel, campanie? Negativă pentru unii şi pozitivă pentru alţii. Poate că o suspendare, în această etapă, a deciziilor finale ar fi necesară pentru păstrarea unui relativ echilibru politic.
Vă veţi întreba, probabil, dacă condamnarea unui candidat care câştigă alegerile ar fi mai puţin perturbantă. Sigur că nu. Aici tot legea ar trebui să specifice că prezenţa în calitate de candidat a unei persoane ar trebui să ţină cont de statutul juridic al acesteia. În sensul în care dacă este implicat într-o cauză penală să nu aibă posibilitatea să candideze. O astfel de clauză ar limpezi considerabil peisajul. Până una-alta avem însă situaţia de faţă. În care toată lumea (interesată) aşteaptă cu sufletul la gură să afle dacă incompatibilitatea lui Johannis este sau nu este… incompatibilitate. Pentru că ceea ce din punctul de vedere al literei legii este clar, apare mai puţin limpede prin prisma interpretărilor, care la noi, de cele mai multe ori, întorc pe dos sensul reglementărilor legale.