Jurnalistul braşovean Ovidiu Eftimie, record de precomenzi pentru romanul său de debut

Primul debut românesc în colecţia Nautilus SF după mulţi ani, romanul „Arhanghelul Raul” de Ovidiu Eftimie, a înregistrat deja un record de precomenzi înainte de lansarea de pe 19 noiembrie, din cadrul târgului de carte Gaudeamus. Cartea este disponibilă pe nemira.ro şi fiecare exemplar de precomandă vine cu un autograf de la autor.
Raul, un publicitar din Bucureşti, nu bănuia că atunci când va muri va ajunge în Iad. Şi nici că de acolo se va întoarce pe Pământ nemuritor şi cu misiunea de a preveni Apocalipsa: invazia nemuritorilor prin gaura spaţio-temporală din gara de la Teiuş.
Între timp, agentul SRI Popescu este trimis să se infiltreze în rândurile naşilor de tren CFR şi descoperă că aceştia formează, de fapt, o armată secretă care se luptă cu forţele supranaturale de pe teritoriul României. De la arme cu plasmă la călătoriile cu locomotiva Şoaptă lui Zamolxe, prin nodul temporal din gara Braşov şi goana după o creatură multidimensională care poate fi cheia salvării omenirii, Raul, Popescu şi naşii de tren se confruntă nu doar cu paradoxuri spaţiu-timp, ci şi cu subfinanţarea cronică ce afectează toate instituţiile de stat, inclusiv pe cele care se ocupă de fenomene paranormale.
Romanul lui Ovidiu Eftimie este un science fiction românesc în care spaţii banale precum cartierul Pantelimon, gara din Braşov, un birou din Ministerul Transporturilor sau trenul spre Teiuş sunt scene pentru discuţii despre călătorii în timp şi lupte cu fiinţe multidimensionale – toate pentru a preveni Apocalipsa. Personajele sunt oameni de zi cu zi: un creativ publicitar, un naş de tren, un politician, un agent, tipologii la care cititorul nu se va mai uita niciodată cu aceiaşi ochi după ce-i va vedea în acţiune. Umorul şi satira autorului vin din familia de scriitori central-europeni ca Borumil Hrabal sau Karel Čapek.
Ovidiu Eftimie (n. 1980) este un jurnalist braşovean. Ca fan al SF-ului, i s-a recomandat să nu mai critice literatura română de gen de pe margine şi să facă şi el ceva în acest sens, dacă se crede atât de bun. Scriitorii săi preferaţi sunt Čapek, Hasek şi Phillip K. Dick.
„La Uzinele Electroputere Craiova s-a construit în 1980 prima locomotivă diesel-cuantică, considerată o minune a tehnicii şi a eficienţei la vremea aceea. Întrucât nu avea nevoie de cale de rulare electrică, putea fi folosită pe orice fel de traseu feroviar, atâta timp cât ecartamentul era cel potrivit. Un plin de motorină îi asigura transport în timp de până la două săptămâni faţa/spate. Generatorul diesel asigura atât mişcarea în planul fizic, cât şi încărcarea motorului puls de timp, pentru salturi de mici dimensiuni. Locomotiva s-a stricat de două ori în trecut şi o dată în viitor, asta însemnând că România a avut, într-un anumit moment, patru locomotive capabile de călătorie în timp, toate stricate. Aflate pe aceeaşi linie, locomotivele s-au ciocnit, creând astfel un paradox temporal şi numeroase pagube materiale. Din piesele rezultate s-a construit ultima locomotivă a timpului, care se afla în mod constant în revizie în depoul Bucureşti”.