Jurnal american (II): De ce stau românii la coadă pe aeroport

Atunci când enormul Boeing 777al companiei KLM și-a depus încărcătura pe aeroportul din San Francisco, un veritabil tsunami uman compus din cei aproape 500 de pasageri s-a revărsat spre ghiseele serviciului de imigrație, copleșindu-i pe cei 10 funcționari care trebuiau să discute cu fiecare în parte, să ia amprentele la toate cele 10 degete, să-i fotografieze din față, să le verifice formularele și să le aplice ștampila de intrare. Indiferent cât de eficient și de antrenat ar fi funcționarul respectiv, nu poate rezolva un pasager în mai puțin de 5 minute. Dacă ai, însă, ghinionul să ai în fața ta, la coada, câțiva arabi sau de naționalitati mai exotice, timpul de așteptare se triplează. Am pățit-o si eu, stewardesa de pe cursa KLM asigurându-mă că, provenind din Uniunea Europeană, nu mai trebuie să completez formularul "alb" de intrare, ceea ce s-a dovedit inexact. Funcționarul de la ghișeu mi-a explicat că, oi fi eu din Uniunea Europeană, dar sunt din România, care are alt regim și m-a întors la coadă să completez unicul formular pe care-l mai avea, în coreeana. Va imaginați că după cele 11 ore de zbor de la Amsterdam, cele încă vreo două petrecute pe aeroport mi-au demolat încrederea în principiul democratic al liberei circulații a persoanelor. De ce am evocat acest episod? Pentru că încă din prima zi a Târgului de Turism al Americii (POW WOW 2011) care este găzduit de marea metropola californiană și la care participă peste 5000 de delegati din Statele Unite și 7o de tari ale lumii, Roger T. Dow, președintele US Travel - un fel de sindicat de ramură combinat cu un ONG, extrem de puternic și de influent - a dat un interviu presei acreditate în care s-a referit la semnalele de depășire a crizei pe care le ofera turismul. Dow a ținut să sublinieze factorul pozitiv al constituirii, de către Executivul american, a Corporației Pentru Promovarea Turismului care, din 2012, va concentra eforturile de promovare a tuturor activităților care fac din America o destinație turistică de top. Turismul constituie unul dintre exporturile majore ale țării, cu 8,7% din exportul total de bunuri și servicii(in 2010 a reprezentat un sfert din totalul exporturilor de servicii). Lansarea de către președintele Obama a acestei Inițiative naționale de export are ambițiosul scop de a dubla exporturile în următorii 5 ani - cu condiția ca turismul să constituie capitolul prioritar. S-a calculat ca un turist străin cheltuie, în medie, 4000 de dolari pe sejur în bunuri și servicii. Suma această trebuie să crească, dar - sublinia Dow - acest proiect se lovește încă de restricțiile impuse de organismele ce au ca misiune combaterea terorismului. În formulele actuale, însă, cel combătut este mai degraba turismul. Există programul Visa Waiver, care include 36 de țări care, pentru o ședere de până la 90 de zile nu au nevoie de viză de non-imigrant. Recent s-au făcut demersuri pentru includerea în lista a Brazilieie și Chile. Alte 9 țări se adaugă în prezent, între care Corea de Sud al carei "export" de turiști spre Statele Unite a crescut în 2010 cu 49%. "Suntem interesați - spunea Dow - să avem pe lista țări ca Brazilia, Chile, Argentina, Polonia. Ne mai trebuie însă 2-3 ani ca sa reușim". Inutil să spun că de România nici n-a pomenit dl Dow. Nu doar pentru că suntem un partener minor în acest proces, ci mai ales pentru că autoritățile noastre n-au reușit să negocieze eficient un acord bilateral pe care l-au preferat inutil, sacrificând un acord direct al Comisiei Europene, pentru toți membrii săi, cu americanii. Și uite, de aia stăm noi la coadă și completăm formulare...