Junii Braşovului, în poeziile lui Eminescu

Joi, 15 ianuarie, a fost Ziua Culturii Naţionale şi ziua lui Mihai Eminescu, anul acesta împlinindu-se 176 de ani de la naşterea marelui poet.  
De-a lungul vieţii sale, Mihai Eminescu a poposit de mai multe ori la Braşov, fascinat fiind de arhitectura din Şchei. Marele poet a ajuns pentru prima dată în oraşul de la poalele Tâmpei când avea doar 14 ani, însoţit de trupa de teatru Fanny Tardini-Vlădicescu. În sala de festivităţi a Gimnaziului „Andrei Şaguna” erau prezentate mai multe piese de teatru, printre care şi „Răzvan şi Vidra” a lui B.P. Haşdeu, în care Eminescu juca rolul Ciobanului.
Anul următor, în 1865, poetul revine la Braşov, fiind însoţit de aceeaşi trupă formată din 20 de persoane, pentru a da noi spectacole de teatru în Sala Reduta. Impresionat de Biserica „Sfântul Nicolae” şi obiceiul Junilor din Şcheii Braşovului, acesta scrie „Învia-vor voievozii”, una dintre primele sale poezii.
Eminescu revine în oraşul de la poalele Tâmpei în stagiunea anilor 1867-1868, însoţind trupa lui Mihai Pascali. În sala de spectacole „Reduta” vor avea loc mai multe spectacole, printre care şi celebra piesă „Mihai Viteazul după bătălia de la Călugăreni” a lui Dimitrie Bolintineanu. Mânat de aceste sentimente, poetul dedică braşoveanului Andrei Mureşanu poemul cu acelaşi nume. De asemenea, îi dedică aceluiaşi braşovean frumoase versuri în poezie „Epigonii”.

ÎNVIA-VOR VOIEVOZII
„Dom regal, cu mândre turle, a lui Neagoe tesaur,
Pe Mihai ce admirat-ai în zenitul său de aur
Şi slăvit-ai a lui Radu îndoită biruinţă
În a doua înviere s-ar putea să n-ai credinţă?
Juni semeţi, cu surle-n frunte şi cu zumzet de cimpoaie
Sctură din letargie inimile ce se-ndoaie.
Împlini-se-va destinul, când sfărma-vor buzdugane,
De vă­tafi şi-armaşi isbite, a cetăţii porţi duşmane…”.