Judeţul Braşov, al doilea din judeţ din Regiunea Centru în ceea ce priveşte comunităţile de romi

Aşezările informale, adică zonele în care sunt case construite ilegal, locuite de familii defavorizate, au devenit o prioritate pentru autorităţile române. De altfel, primăriile în care sunt astfel de zone pot accesa bani europeni, pentru pregătirea unor documentaţii, dar şi pentru realizarea investiţiilor. Anunţul a fost făcut marţi, 11 iulie, la Braşov, în cadul unei întâlniri ce s-a desfăşurat în sala de şedinţe a Consiliului Judeţean Braşov, în care a fost prezentat studiul „Diagnostic teritorial privind comunităţile de romi din Regiune de Dezvoltare Centru – România”, realizat de către Institutul Naţional Democratic – România în colaborare cu Asociaţia MKBT (Make Better).
Reprezentantul MKBT, Bogdan Suditu, a menţionat că pentru rezolvarea problemei aşezărilor informale sunt disponibile fonduri europene nerambursabile prin Programul Operaţional Incluziune şi Demnitate Socială (POIDS). „La nivel naţional sunt disponibile fonduri pentru 200 de aşezări informale. Într-o primă fază se vor aloca bani pentru recunoaştere, analiză şi elaborarea planului de acţiune, iar criteriul principal de acceptare a cererilor de finanţare este «primul venit, primul servit». În această etapă se pot identifica aşezările informale, se pot face analize sau se pot stabili măsuri pentru rezolvarea problemelor cadastrale sau pentru reducerea riscului de producere a unor inundaţii. Apoi, în etapa a doua se pot accesa fondurile nerambursabile pentru implementarea măsurilor”, a declarat Suditu.  

Braşovul, după Mureş în ceea ce prieşte comunităţile de romi
Pe de altă parte, Bogdan Suditu a menţionat că la nivelul Regiunii Centru, Braşovul este pe locul al doilea în ceea ce priveşte numărul locuitorilor de etnie romă, iar ponderea majoritară a acestei populaţii, respectiv 69%, o constituie tinerii. „Aceşti tineri trebuie integraţi, trebuie să beneficieze de servicii de educaţie, să aibă acte de identitate. Dacă nu facem acum aceast lucru, peste 10 ani vom plăti de 10 ori mai mult”, a avertizat reprezentantul Asociaţiei MKBT.
De asemenea, el a menţionat că în judeţul Braşov sunt primării care au început demersuri pentru a clarifica problema aşezărilor informale.

Propunerea Consiliului Judeţean Braşov: simplificarea birocraţiei
Pe de altă parte, prezent la întâlnirea de marţi, consilierul judeţean cu atribuţii de vicepreşedinte, Ciprian Sterpu, a declarat că „este necesar să construim politici publice şi acţiuni concrete în urma cărora membrii comunităţilor din aşezările informale să aibă un drept legal de deţinere asupra terenului pe care îl ocupă, să aibă domiciliu şi identitate cu acte în regulă, să aibă acces la educaţie şi la sănătate, şi astfel să-şi poată asigura un viitor mai bun. Pentru a reuşi în acest demers pe care îl considerăm vital pentru dezvoltarea tuturor comunităţilor noastre, procedurile şi paşii legali pe care îi avem de făcut ar trebui simplificaţi, aşa cum au demonstrat multe dintre experientele din trecut”, a spus vicepreşedinte Ciprian Sterpu.

Studiu de caz: de ce nu pot fi intabulate case din comuna Augustin
După au fost prezentate posibilităţile de finanţare şi studiul realizat de Institutul Naţional Democratic – România în colaborare cu Asociaţia MKBT, primarul din Augustin, Sebastian Porumb, a prezentat situaţia în comuna pe care o conduce.
Mai exact, el a menţionat că Primăria Augustin a obţinut o finanaţare europeană pentru intabularea a aproximativ 150 de case ale romilor din comună, care se încadrează în categoria „aşezare informală”. Însă, a spus edilul, a apărut o problemă: „Pentru a putea intabula casele, este nevoie de claridicarea situaţiei juridice a terenului. Aceste case au fost construite în extravilanul localităţii, uneori pe terenuri private şi nu avem o bază legală pentru a da în folosinţă acele terenuri. Ar fi fost posibil dacă erau în intravilan. Pentru a putea rezolva problema, ar trebui ca respectivele terenuri să fie trecute în intravilavilan, prin modificarea documentaţiilor urbanistice. Un asttfel de demers durează mult, iar noi trebuie să finalizăm proiectul în şase sau şapte luni, pentru că altfel riscăm să pierdem banii europeni”.
Sebastian Porumb a menţionat că situaţia este una delicată şi nu are o soluţie pentru rezolvarea problemei şi nici nu i s-a oferit o „pistă”. Singurul sfat, dat de Bogdan Suditu, a fost ca primarul să discute cu autoritatea finanţatoare, pentru a se modifica unele prevederi contactuale, cum este cazul indicatorilor de performanţă (intabularea a 150 de case).