Jos barierele de pe Prut

În noaptea din 1 spre 2 decembrie, mai mulţi lideri ai unor asociaţii neguvernamentale, partide politice şi structuri civice au ajuns în Republica Moldova pentru a duce Mitropoliei Basarabiei o parte din osemintele domnitorului Mihai Viteazul, întregitorul de neam românesc.

Un gest simbolic
Osemintele voievodului au fost descoperite acum 12 ani într-o groapă zidită la Mănăstirea Plăviceni din judeţul Teleorman. Cu binecuvântarea ÎPS Laurenţiu Streza, Mitropolitul Ardealului şi a Prea Sfinţiei Sale Galaction, Episcop al Alexandriei şi Teleormanului, o parte dintre acestea au ajuns şi la Braşov, cu ocazia Centenarului Marii Uniri. Acestea sunt şi astăzi la Mănăstirea Sfântul Efrem cel Nou de la Cristian, la capela Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Nicolae Titulescu şi la Biserica de la Micşunica. Acum, în semn simbolic, pentru împlinirea dezideratului unirii, osemintele întregitorului de neam au ajuns şi în catedrala mitropolitană Naşterea Domnului din Chişinău. În plus, în conformitate cu ultimul sondaj oficial, peste 40% din locuitorii Republicii Moldova vor unirea cu România. Sondajul a fost realizat de către CBS-Reseasch, la comanda Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS ) „Viitorul” din R. Moldova, Centrului de Cercetări Sociologice L.A.R.I.C.S din România şi a Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I.C. Brătianu”
De altfel, pe 2 decembrie, la sediul Mitropoliei a avut loc şi o slujbă de pomenire pentru toţi eroii neamului românesc oficiată de un sobor de preoţi în frunte cu ÎPS Petru, mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor.

Distincţii pentru promotorii unirii
Totodată, pentru activitatea susţinută în promovarea valorilor Bisericii Ortodoxe Române, dar şi a Mitropoliei Basarabiei, trei personalităţi din Braşov şi două din Bucureşti au fost decorate cu cel mai înalt ordin al Bisericii Ortodoxe Române, Ordinul Sfântul Voievod Ştefan cel Mare al Mitropoliei Basarabiei în grad de cavaler. Titlurile au fost acordate profesorului dr. Liviu Pandele, preşedintele casei de Comerţ Balcanice, diplomatului jurist Stelian Dincă şi diplomatului economist Vasile Mezdrea, liderii organizaţiilor judeţene şi municipale ale PRM Braşov, precum şi preşedintelui PRM la nivel naţional, Victor Iovici şi preşedinta organizaţiei naţionale de femei a PRM, Loredana Voinea.

Casa de Comerţ Balcanică, dar şi Partidul România Mare au reuşit să dea o lovitură de imagine fiind validaţi la cel mai înalt nivel de către autorităţile bisericeşti din România, dar şi din Republica Moldova, pentru iniţiativele pe care le-au demarat şi anume, unificarea administrativă, economică şi spirituală a României cu Basarabia. Surse din interiorul PRM, de la nivel naţional, au confirmat că în cursul acestei săptămâni vor fi demarate procedurile pentru organizarea referendumurilor legale cu privire la înfăptuirea acestei uniri.
„Prezenţa mea în Moldova, la sediul Mitropoliei Basarabiei, alături de reprezentanţii Casei de Comerţ Balcanice, este aceea de a încuraja şi scurta demersurile de integrare într-un spaţiu european al Moldovei prin unirea de îndată cu România. Împreună cu colegii mei, salutăm intervenţia preşedintelui PSD Marcel Ciolacu, dar şi a fostului preşedinte Traian Băsescu, precum şi a doamnei Maia Sandu de a se alătura iniţiativelor noastre într-un demers comun de unificare a dezideratului celor două naţiuni, din stânga şi din dreapta Prutului. Mulţumiri domnului Marcel Ciolacu şi doamnei Maia Sandu pentru conjugarea eforturilor de a stabili capete de pod între cele două naţiuni şi, de ce nu, în 2024 România să nu aibă preşedinte o femeie”, a precizat Victor Iovici.  

Forum B2B
Tot cu această ocazie, a avut loc la Chişinău şi un forum B2B la care au participat lideri ai asociaţiilor din stânga şi din dreapta Prutului. Aceşti au decis să expună autorităţilor o serie de probleme stringente:
- Simplificarea procedurilor vamale prin unificarea punctelor de trecere, reducând timpii de aşteptare în vamă
- Înfiinţarea Parcurilor Comerciale în ambele ţări, destinate micilor producători şi dinamizarea vânzărilor şi veniturilor acestora
- Digitalizarea Parcurilor Comerciale în vederea aflării în timp real a locurilor libere de comercializare
- Înfiinţarea de firme mixte cu studenţi români şi basarabeni în vederea demarării atragerii fondurilor europene, dar şi a celor adiacente contractelor de offset
-Susţinerea, sprijinul şi participarea activă a creerii unui spaţiu de complementaritate economică cu România, Moldova, Bulgaria, Turcia, Macedonia şi nu numai, Balkan Free Trade

Primul domnitor al Unirii
Mihai Viteazul a fost primul domnitor al Unirii, conducând cele trei provincii româneşti pentru câteva luni, în anul 1600. Mihai Viteazu a fost decapitat pe 9 august 1601 în tabăra de la Câmpia Turzii, la comanda împăratului Rudolf al II-lea. Capul a fost luat de un credincios de-al său, conform unei însemnări a lui Radu Mihnea, domn al Ţării Româneşti. Trupul său a rămas timp de trei zile pe câmpul de bătălie, unde a fost batjocorit şi de oameni şi de câini, după care a fost îngropat. Ulterior, trupul a fost dus la Biserica Mitropolitană de la Alba Iulia, unde a rămas pentru o perioadă de timp. Se ştie că osemintele Voievodului au dispărut de acolo înainte de desfiinţarea Mitropoliei Ardealului şi transformarea lăcaşului în biserică catolică (1701). De atunci însă şi până în 2010, nu a mai existat nici un indiciu despre osemintele lui Mihai Viteazu. În 2010, călugării de la Mănăstirea Plăviceni au făcut o descoperire de excepţie, respectiv un schelet care se potrivea în ceea ce priveşte dimensiunile cu cel al marelui domnitor. Argumentele iniţiale care susţineau teoria potrivit căreia osemintele ar fi aparţinut lui Mihai Viteazul erau legate de faptul că Mănăstirea Plăviceni a fost ridicată de Doamna Stanca, că hramul este al Arhanghelui Mihail, dar şi faptul că din schelet lipsea capul, dar şi membrele superioare fără claviculă şi coaste, ceea ce corespundea modului cum a fost mutilat Voievodul în 1601, după cum a precizat părintele Teoctist Moldovanu, stareţul mănăstirii. Preotul a fost hotărât să facă un test ADN şi măsurători antopometrice ale oaselor descoperite folosind material ADN de la mama lui Mihai Viteazu, Teodora Cantacuzino, înmormântată la Mănăstirea Cozia.
Supoziţia călugărilor de la acea vreme s-a adeverit, după ce a fost definitivat şi raportul medico-legal care atestă faptul că osemintele corespund ca mărime celor ale domnitorului, iar din cadavru lipseşte capul (care se află acum la Mănăstirea Dealul), dar şi celelalte elemente lipsă ale corpului.