Joia Înălţării Domnului

Înălţarea Domnului sau Ispasul comemorează înălţarea la cer a lui Iisus Hristos. Iniţial, această sărbătoare se celebra de Rusalii, dar începând din secolul al IV-lea, e prăznuită la 40 de zile după Paşti, fiind mereu într-o zi de joi. În 2022, creştinii ortodocşi sărbătoresc Înălţarea pe 2 iunie, iar catolicii azi, 26 mai.

Unde a avut loc
Hristos S-a înălţat la cer de pe Muntele Măslinilor, în prezenţa Apostolilor şi a doi îngeri, care le-au vorbit ucenicilor despre a doua venire a lui Iisus.
Iisus venea de 2-3 ori pe an, în Ierusalim, să se închine la Templu, şi de fiecare dată prefera să stea pe Muntele Măslinilor, care acum mai bine de 2.000 de ani nu făcea parte din Ierusalim, ca în prezent, ci era în afara oraşului. La poalele acestui munte se află şi Grădina Ghetsimani, unde Mântuitorul se ruga.
Pe locul din care Iisus s-a înălţat se află acum o capelă rotundă. Se spune că acolo, în piatră, a rămas amprenta piciorului Mântuitorului în momentul în care acesta s-a ridicat la cer.

Prezentată în Biblie
Potrivit cărţilor sfinte, Domnul nostru Iisus Hristos a zis: „Iar Eu, când Mă voi înalţa de pe pământ, îi voi trage pe toţi la Mine”. Prin urmare, orice credincios este încredinţat că nu numai spiritul său va fi înălţat, ci şi trupul. Prin Înălţarea Sa la cer, Fiul lui Dumnezeu întrupat s-a aşezat de-a dreapta Tatălui, continuându-şi lucrarea pământească prin Sfântul Duh.
Chiar dacă scripturile nu menţionează prezenţa Fecioarei Maria la Înălţarea Mântuitorului, ea este prezentă în cântările bisericeşti: „Bucură-te, Născătoare de Dumnezeu, Maica lui Hristos Dumnezeu, că văzând astăzi pe Cel ce L-ai născut înălţându-Se de pe pământ, împreună cu îngerii L-ai mărit” (Cântarea a 9-a a canonului).

Obiceiuri şi tradiţii
Înălţarea Domnului este cunoscuta în popor şi sub denumirea de Ispas. In aceasta zi creştinii vopsesc iarăşi ouă roşii şi le ciocnesc spunând „Hristos S-a Înălţat!” şi „Adevărat S-a Înălţat!”.
De Ispas, oamenii îşi pun la brâu frunze de nuc şi se bat cu leuştean ca să fie feriţi de rele şi de boli. La fel şi vitele sunt bătute cu leuştean, ca să se îngraşe, să fie sănătoase şi ferite de vrăjitorii.
Tot acum se sfinţesc plantele de leac – leuşteanul, paltinul, alunul.
Se fac pomeni pentru morţi, împărţindu-se mai ales pâine caldă, brânză, ceapă verde şi rachiu.

Ce să nu faci de Înălţare
În această zi, nu este bine să împrumuţi sare, chibrituri, cărbuni, candele sau lumânări dacă nu vrei să ai parte numai de nenorociri.
Superstiţioşii nu dau nimic şi în special sare şi foc din casă în această zi, căci cred că vor avea parte de pagubă, ceartă şi de inimă rea.
Nu se seamănă culturile, căci nu vor da rod.

Ziua Eroilor
Începând din 1920, românii sărbătoresc şi Ziua Eroilor odată cu Înălţarea. În această zi, în toate bisericile din ţară şi străinătate se face pomenirea tuturor eroilor români căzuţi de-a lungul veacurilor pe toate câmpurile de luptă pentru credinţă, libertate, dreptate şi pentru apărarea ţării şi întregirea neamului. De Ziua Eroilor, la ora 12.00, clopotele bisericilor ortodoxe din ţară sunt trase în semn de recunoştinţă pentru cei care s-au sacrificat pentru ţară.
Înălţarea Domnului are loc cu 10 zile înainte de pogorârea Sfântului Duh, când se sărbătoresc Rusaliile.

Foto: ÎNTÂMPINATĂ CU OUĂ ROŞII. La Înălţare, este ultima zi din an când se vopsesc ouă roşii, ca şi la Paşte, şi se sfinţesc la biserică. La sfârşitul slujbei, se împart săracilor pachete cu preparate specifice praznicului: ouă, pască, plăcinte, pâine, ceapă verde şi rachiu.