Jocul care ruinează: tot mai mulţi români, prinşi în capcana dependenţei

Adrenalina, promisiunea câştigului rapid şi tentaţia de a „da lovitura” atrag tot mai mulţi români spre jocurile de noroc. Pentru unii, acestea rămân o formă de divertisment, dar pentru alţii se transformă într-o capcană psihologică profundă, greu de controlat.
„Tot mai mulţi pacienţi ajung în cabinet după ce viaţa lor a fost afectată de jocurile de noroc. Este o tulburare reală, cu consecinţe grave – nu doar financiare, ci şi emoţionale şi familiale”, explică dr. Andreea Petecilă, medic primar psihiatru (RMN Diagnostica) şi specialist în Medicina Adicţiilor.
Potrivit acesteia, jocul patologic de noroc, denumit şi ludomanie, este recunoscut de comunitatea medicală internaţională drept o tulburare comportamentală caracterizată prin pierderea controlului asupra nevoii de a juca, chiar şi în faţa ruinării personale. „Nu mai e despre distracţie, ci despre o nevoie compulsivă de a paria, de a risca, de a recupera pierderile. În realitate, dependenţa nu se mai hrăneşte din câştig, ci din emoţia riscului”, precizează medicul.

Când jocul nu mai e distracţie, ci compulsie
În clasificarea internaţională DSM-V, jocul patologic de noroc (ludomania) este definit ca o pierdere a controlului asupra comportamentului de a juca, în ciuda consecinţelor negative evidente.
„Nu mai este vorba despre plăcere, ci despre o nevoie compulsivă de a paria, de a risca, de a încerca să recuperezi pierderile anterioare. Paradoxal, dependenţa nu se mai hrăneşte din câştig, ci din emoţia riscului”, spune dr. Petecilă.
Printre simptomele frecvente se numără:
nevoia de a juca sume tot mai mari pentru a obţine aceeaşi euforie;
nelinişte şi iritabilitate când încearcă să se oprească;
gânduri persistente despre joc, planificarea de noi pariuri;
minciuni pentru a ascunde implicarea;
pierderea relaţiilor, a locului de muncă sau a stabilităţii financiare.

De ce apare dependenţa
Jocul patologic de noroc este o afecţiune complexă, în care se intersectează factori biologici, psihologici şi sociali.
„La nivel biologic, este implicat sistemul de recompensă al creierului, mai ales dopamina – substanţa responsabilă de plăcere şi anticipare. Pe plan psihologic, intervin impulsivitatea, anxietatea, depresia sau dorinţa de evadare din realitate. Social, presiunea grupului, accesul facil la jocuri şi reclamele agresive amplifică fenomenul”, explică medicul.
Cu timpul, individul nu mai caută câştigul material, ci emoţia riscului. „Riscul devine premiul. Jocul devine un mecanism de evadare, un refugiu emoţional. Pierderea e justificată de iluzia controlului şi de speranţa <<încă o dată>>”, completează dr. Petecilă.

Consecinţele – o spirală distructivă
Dependenţa de jocuri de noroc afectează toate aspectele vieţii:
Financiar – pierderi majore, datorii, faliment;
Psihologic – anxietate, depresie, gânduri suicidare;
Social – destrămarea familiei, izolare, pierderea încrederii;
Profesional – absenteism, scăderea performanţei, pierderea locului de muncă.
„Cei afectaţi trăiesc o ruşine profundă. Mulţi ascund problema ani întregi, iar când cer ajutor, situaţia este deja gravă. Nu mai vorbim doar de bani pierduţi, ci de vieţi destrămate”, avertizează dr. Petecilă.

Fenomenul în cifre
Dependenţa de jocuri de noroc este un fenomen în creştere la nivel naţional, cu impact major asupra sănătăţii mintale şi a relaţiilor sociale. Potrivit unui studiu realizat de GfK România în 2016, aproximativ 0,6% dintre adulţii români (circa 100.000 de persoane) prezentau probleme de control al jocului, iar alte câteva sute de mii erau considerate „jucători cu risc”.
Un raport mai recent, publicat în 2023 de platforma internaţională SiGMA World, estimează că peste 200.000 de români suferă de dependenţă de jocuri de noroc, iar alţi 400.000 se află în categoria „problematică” sau „la risc”.
În rândul adolescenţilor, cercetările publicate în Medical Pharm Reports arată că 7,1% dintre tinerii între 11 şi 19 ani au un comportament de joc „la risc”, iar 4% pot fi deja consideraţi dependenţi (Sursa: Med Pharm Reports, 2018; PMCID: PMC6296727).
„Datele ne arată clar o tendinţă îngrijorătoare: vârsta de debut scade, iar accesul facil la platformele online amplifică riscul. Din păcate, ruşinea şi lipsa de informare fac ca multe cazuri să rămână nediagnosticate”, explică dr. Andreea Petecilă.

Tratament şi recuperare
„Recuperarea este posibilă, dar necesită recunoaşterea problemei şi sprijin specializat”, spune medicul.
Tratamentul dependenţei implică mai multe etape:
Psihoterapie individuală – terapie cognitiv-comportamentală pentru restructurarea gândurilor distorsionate;
Terapie de familie – pentru refacerea relaţiilor şi susţinerea procesului de vindecare;
Grupuri de suport – cum ar fi Jucătorii Anonimi, spaţii sigure pentru împărtăşirea experienţelor;
Medicaţie psihiatrică – pentru controlul anxietăţii, depresiei sau tulburărilor asociate.
„Importantă nu este doar metoda de tratament, ci relaţia terapeutică – acel spaţiu sigur unde pacientul poate recâştiga încrederea, stabilitatea şi controlul”, precizează dr. Petecilă.

Prevenţia, cheia protejării tinerilor
Potrivit medicului, prevenţia este cel mai eficient tratament. „Educaţia timpurie despre riscurile jocurilor de noroc, limitarea expunerii tinerilor la platforme de pariuri şi promovarea unor alternative sănătoase de relaxare pot reduce semnificativ numărul cazurilor. Este esenţial ca familia şi şcoala să discute deschis despre acest fenomen”, subliniază dr. Petecilă.
„Jocul patologic de noroc nu este o slăbiciune morală, ci o dependenţă reală, cu mecanisme neuropsihologice complexe. Recuperarea cere curaj, sprijin şi răbdare. Adevărata victorie nu este cea de la ruletă, ci victoria asupra propriei dependenţe. În Braşov, dar şi la nivel naţional, tot mai multe persoane cer sprijin specializat. Mesajul esenţial, spune dr. Andreea Petecilă, este că ajutorul există – iar vindecarea începe odată cu primul pas spre recunoaştere.”