Joburi care rămân veşnic neocupate

Nici măcar pe criză locurile de muncă din industria textilă nu sunt atractive pentru şomeri. Salariul foarte mic (500 – 700 de lei net pe lună) şi multele ore petrecute în faţa maşinii de cusut sunt principalele motive pentru care femeile (majoritare în branşă) refuză angajarea. „Nu este chiar atât de simplu să lucrezi în industria confecţiilor. Se plăteşte prost, munceşti şi ore suplimentare atunci când vin comenzile şi nu întodeauna îţi iei banii pe ele", spune una dintre femeile care preferă să muncească la negru ca menajeră decât să se angajeze legal în branşă. „Patronii nu mai fac diferenţa între muncitorii calificaţi şi cei necalificaţi şi îi plătesc pe toţi la fel, cu salariul minim. Un lucrător calificat ar trebui să primească circa 1.000 de lei pe lună, dar de multă vreme nu se mai întâmplă aşa ceva", explică Gheorghe Năstase, preşedintele Federaţiei sindicatelor din industria textilă „Uniconf". Potrivit acestuia, singurii muncitori care mai rezistă sunt cei care mai au un an sau doi până la pensie şi care nu şi-ar mai găsi nimic altceva de muncă. „Tinerii nici vorbă să vină. Avem de lucru, dar nu avem cu cine să lucrăm", conchide Năstase.

Patronii se tem de faliment