Joaca de-a procentele

În demersul său consecvent de a-și răsturna de la putere fostul partener de coaliție, Traian Băsescu face recurs la statistică și descoperă că, având un procent de susținere de doar 18%, guvernul condus de Tăriceanu este ilegitim. Îi cântă în strună cu remarcabilă frecvență vocală, Emil Boc, adjunctul său, în materie de orice. Curios este faptul că, deși are o susținere atât de mică, guvernul nu cade. Rezistă. Rezistă cu aceeași tărie cu care a traversat, la fel de ilegitim, cei doi ani și jumătate de exercițiu. Pe principiul evocat de Traian Băsescu, guvernul Tăriceanu a fost ilegitim de la bun început, de când chiar el, președintele i-a încredințat liderului liberal sarcina de a forma guvernul, deși acesta era deja format de către partidul care, în termeni statistici, câștigase prin alegeri acest drept. Nerecunoscut însă, de președintele care acum face atâta caz de cifre. Rezultă de aici că cifrele și procentele sunt valabile când ne convin. Când nu, nu! Este și poziția pe care o abordează Tăriceanu: ce dacă avem 18% (cum o fi fost calculat și procentul ăsta nu știu, pentru că PNL nu s-a prezentat în alegeri în nume propriu, ci în acela al Alianței. Probabil că pe principiul sovietic al „împărțirii frățești” între PNL și PD, evident, „jumătatea” mai mare revenindu-i micului Boc). Deci, Tăriceanu nu este deranjat nici de procentul invocat de președinte și nici de moțiunea promovată cu atâta caznă de oamenii acestuia. El are o misie nobilă și încearcă să și-o ducă la îndeplinire. Chiar dacă trebuie să se mai poticnească de câte o moțiune de cenzură, fie ea și democrată. Sigur, moțiunile de cenzură constituie instrumentul de lucru al Opoziției. Numai că, aici, nu e vorba de Opoziție! În opoziție sunt PSD-ul, PRM-ul și, dacă vreți, PC-ul. PD-ul este la putere! Chiar dacă nu mai are oameni în Guvern, îi are în administrație, prefecți și șefi de instituții descentralizate, de unde pot să manipuleze lucrurile și voturile așa cum doresc. Practic, actuala moțiune de cenzură este o premieră absolută, în care o parte a Puterii somează o altă parte să se dea la o parte și să-i lase ei locul ! Ca fiind mai brează și având și susținere la Palatul Cotroceni. Așa cum este de așteptat, deși guvernul stă călare pe cai costelivi, moțiunea democrată are șanse de reușită câte are Rapidul să mai câștige campionatul. Bogată în procente, aripa prezidențială a spectrului politic este săracă în șanse, unica soluție rămânându-i, în continuare, hărțuirea lui Tăriceanu și încercarea „ilegitimității” sale. Până la victoria finală: compromiterea constantă a calității României de membru serios și responsabil al Uniunii Europene. -