Isărescu: Francul a avut un comportament nărăvaş şi faţă de euro

Stabilirea unor ţinte ambiţioase pentru adoptarea euro a influenţat, în oarecare măsură, creditul în valută, însă împrumuturile în franci elveţieni ar fi creat probleme şi dacă România adopta euro, având în vedere că francul a avut un comportament "nărăvaş" şi faţă de euro, nu doar faţă de leu, a declarat ieri guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu (foto). „Mi se pare că a pune problema creditelor neperformante, mai ales în franci elveţieni, pe seama ţintei euro, mi se pare o uşoară exagerare. Dar există un sâmbure de adevăr! S-a creat speranţa că destul de repede se intră acolo, dispare riscul valutar... Aşa se discuta, şi nu doar în România, peste tot în lume. (...) Dar exagerarea mi se pare legată de faptul că francul elveţian a fost buclucaş, atât de zvăpăiat, însă nu s-a comportat aşa numai faţă de leu. El a avut un comportament nărăvaş faţă de euro, şi atunci, că intram, că nu intram în zona euro, tot o păţeam. Şi acolo chiar mai rău, pentru că aveam şi restricţii fiind în zona euro", a explicat Isărescu.
Acesta a afirmat că în România creditarea în franci elveţieni a fost limitată, doar şase bănci au oferit astfel de împrumuturi, şi destul de târziu, probabil şi din cauza faptului că banca centrală a impus restricţii de genul rezervelor minime obligatorii de 40% la resursele atrase în valută. Isărescu  a precizat că, în ciuda măsurilor luate de BNR, creditul în valută nu a putut fi oprit în 2006 –2008, deoarece „aspiraţia de a fi european s-a dezvoltat şi dincolo de obiectivul de a intra în zona euro. S-a spus: am intrat în UE, hai să trăim ca europenii, ceea ce s-a probat a fi o iluzie în bună măsură".