Investitorii din imobiliare îşi mută atenţia de la Bucureşti la Braşov, Cluj sau Timişoara

Volumul investiţiilor imobiliare a crescut în prima jumătate a anului cu 18% faţă de perioada similară din 2017, la circa 400 milioane euro, majoritatea proiectelor fiind concentrate în Bucureşti, dar, pe termen mediu, atenţia se va îndrepta tot mai mult şi pe oraşele regionale, precum Braşov, Cluj-Napoca, Timişoara sau Iaşi, văzute tot mai mult ca o alternativă la Capitală, arată o analiză realizată de firma de consultanţă imobiliară Colliers.
Creşterile din acest an vin după o evoluţie puternică şi în 2017, cel mai bun nivel post-criză.
În ultimii ani, numărul locurilor de muncă a crescut considerabil la nivel naţional. Prin urmare, angajatorii, potenţiali chiriaşi ai clădirilor de birouri, caută aproape la fel de mulţi salariaţi în Bucureşti ca în Braşov, Cluj-Napoca, Timişoara sau Iaşi cumulat
Pe de altă parte, în ultimii 10 ani, aceste patru oraşe, cele mai importante pieţe regionale de birouri, nu au beneficiat de livrări comparabile cu cele din Capitală. Astfel, aceste oraşe au un stoc de spaţii moderne de birouri de aproape patru ori mai mic decât al Bucureştiului, în condiţiile în care sondajele sugerează că migraţia internă se va concentra mai degrabă în aceste oraşe.
Potrivit Băncii Mondiale, în aceste oraşe s-ar putea stabili în următorii ani puţin peste 730.000 de persoane, de aproape trei ori mai multe decât în Bucureşti.
„Când vorbim despre piaţa imobiliară din România, cea mai mare preocupare a investitorilor este lipsa de lichiditate. Deşi acest lucru poate fi un dezavantaj, ar trebui să existe o schimbare de perspectivă, deoarece un activ imobiliar în sine este ilichid. Este nevoie de mult timp pentru comercializarea şi finalizarea vânzării unei proprietăţi, dar situaţia se schimbă treptat”, a declarat Anca Svoronos, Senior Associate Investment & Debt Advisory în cadrul Colliers International Romania.
Ea a adăugat că trebuie să luăm în considerare factorii care conduc şi susţin lichiditatea pe o piaţă de birouri: creşterea locurilor de muncă, în special în industriile care sunt utilizatoare mari de spaţiu de birouri – de exemplu, serviciile IT, raportul dintre stocul nou de spaţii în contrast cu cererea, care este încă dezechilibrat în oraşele regionale, şi tendinţa de creştere a populaţiei pe fondul migraţiei, aşa cum se întâmplă în Cluj-Napoca.
„Prin urmare, veniturile generate, aprecierea capitalului şi acoperirea riscului inflaţionist sunt argumente puternice pentru investiţii imobiliare în oraşele regionale, care încep, astfel, să intre în lumina reflectoarelor”, a mai spus Anca Svoronos.
În opinia consultanţilor, există argumente solide care să susţină interesul crescut pentru închirieri de spaţii de birouri şi potenţialul investiţional puternic, astfel încât oraşe precum Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi sau Braşov să ofere o alternativă Bucureştiului.

Foto: Victor CRISTESCU