Investiţia de peste un milion de euro într-o plantaţie de afine în ţara Făgăraşului

Braşoveanul Nicolae Moldovan a investit 1,15 milioane de euro într-o plantaţie de afini în comuna Recea care se întinde pe o suprafaţă de 20 de hectare. Investiţia a cuprins împrejmuirea terenului, achiziţionarea arbuştilor din pepinieră autorizată, sistemul de irigaţie ce acoperă întreaga suprafaţă cultivată, amenajarea drumurilor tehnologice, alimentare cu energie electrică din reţeaua naţională şi construirea unei clădiri administrative.

„Urmând câteva cursuri în pomicultură şi marketing, mă ocup cu normă întreagă de această activitate. Experienţa mi-am însuşit-o pe parcursul implementării proiectului, ajutat fiind şi de firma de consultanţă la care am apelat. După 15 ani petrecuţi în străinătate, m-am întors aici, în Recea, cu dorinţa de a demara această investiţie în locurile mele natale. Astăzi, iată-mă ocupându-mă din ce în ce mai mult de cultura de afini. Întreţinerea culturii implică  prezenţă constantă pe întreaga perioadă de creştere şi fructificaţie. Aceasta constă în tunderea culturii în lunile de primăvară şi toamnă, conform necesităţilor plantei. Pasul următor constă în aplicarea îngrăşămintelor ecologice prin sistemul de irigaţie sau foliar, tăierea periodică a vegetaţiei dintre rânduri şi îndepărtarea eventualelor buruieni din preajma plantelor. Monitorizarea atentă a dăunătorilor joacă un rol esenţial, fie că e vorba de insecte sau rozătoare care influenţează negativ buna dezvoltare a plantaţiei. Urmează etape ale analizei solului în vederea stabilirii carenţelor hidrico-nutritive şi administrarea ulterioară a acestora nu în ultimul rând, îndepărtarea păsărilor care ciugulesc fructele pe toată perioada coacerii şi recoltării acestora”, explică Nicolae Moldovan, potrivit presei cu specific agricol.

 

Culesul se face manual

În ceea ce priveşte recoltarea, când fructele încep să se coacă, fermierul braşovean apelează la zilieri. Culegerea fructelor se face manual, pe o perioadă de 8 – 10 săptămâni, în funcţie de perioada de coacere a fiecărui soi în parte (timpuriu, mediu, târziu). „Valorificarea fructelor o fac în special prin exportul în stare proaspătă. Intenţionez ca în viitor să şi procesez o parte din producţie. În 2014, preţul pentru un kg de afine s-a situat în jurul valorii de doi euro. Cererea pe această piaţă a afinelor de cultură este satisfăcătoare, dar incertă pentru viitorul apropiat, din cauza embargourilor internaţionale care pot influenţa şi destabiliza puternic preţurile pieţei. În ceea ce priveşte piaţa de desfacere internă, aceasta este destul de mică, dar promiţătoare în cazul în care vom investi mai mult în promovarea acestor fructe plăcute la gust şi foarte benefice pentru sănătate, prin conştientizarea, familiarizarea şi prezentarea lor publicului larg”, povesteşte cultivatorul Nicolae Moldovan.

Amortizarea investiţiei se va face abia după cel de-al treilea an de la plantarea culturii de afini.

„Abia atunci, începând cu anul trei, plantaţia intră pe rod calitativ cu o recoltă iniţială de aproximativ 1.500-2.000 kg/hectar, înregistrând o creştere anuală progresivă până în anul şapte, în care producţia estimată va fi de 8 – 12 tone. Toate acestea sunt realizabile cât timp se vor asigura condiţii optime de cultură. Aşadar, prin buget, perseverenţă, răbdare şi multă muncă, această cultură de afine poate trece în sfera agro-business-urilor de succes”, conchide Nicolae Moldovan.

 

Cultivarea afinelor în România

Plantaţiile de afine au devenit tot mai numeroase în România, datorită cererii crescânde atât pe piaţa internă, cât şi externă. Prin aşezarea geografică, ţara noastră este favorizată de factorii de mediu, astfel că producţia de afine se poate obţine mai devreme cu aproximativ două săptămâni faţă de restul competitorilor de pe piaţa europeană, cum ar fi cazul Germaniei.

 

Culturi întinse în zona Munţilor Făgăraş 

O mare parte din profitul producătorilor este influenţat de exporturi. Astfel, pentru cei ce doresc înfiinţarea unei ferme de familie cu scopul cultivării afinelor, investiţia se va dovedi a fi profitabilă, bineînţeles, după o documentare preliminară în ceea ce priveşte succesul culturilor de afine.

În România se cultivă afine pe spaţii întinse în zona Munţilor Făgăraş, respectiv, în apropierea Braşovului. În aceste zone vom găsi numeroase plantaţii de afini de cultură, datorită solului propice, cu un pH acid (4,5-5,5). Este imperativ ca solul să prezinte un aport bun de materie organică, să fie bine afânat şi drenat. Când se doreşte o corecţie a parametrilor solului, se recomandă inserarea unui amestec de turbă sau rumeguş de conifere, alături de corectori de aciditate.

Condiţiile climatice avantajează înfiinţarea acestor tipuri de culturi, în zona Braşov-Sibiu-Făgăraş înregistrându-se temperaturi mai scăzute decât în restul ţării şi o umiditate ridicată. Solul prielnic afinilor trebuie să fie mereu reavăn.

Cultura de afini intră pe un rod bun calitativ abia la trei, patru ani de la înfiinţarea plantaţiei. După opt ani, afinii ajung la maturitatea deplină, producţia putând atinge trei tone/hectar. Durata de viaţă a unei plantaţii de afin este de cel puţin 45 de ani. Experţii în domeniu consideră că după aproximativ trei, patru ani de la înfiinţarea unei culturi, în cazul culturilor bio, de pe un hectar se pot câştiga între 20.000-40.000 de euro.

 

Industria farmaceutică, o nouă piaţă pentru cultivatorii de afine

O piaţă relativ nouă şi foarte avantajoasă o reprezintă industria farmaceutică, unde interesul pentru producţia de afine de cultură a devenit din ce în ce mai ridicat, datorită concentraţiei de antioxidanţi şi a proprietăţilor curative ale acestor fructe.Afinele de cultură sunt considerate fructe foarte sănătoase şi se recomandă consumul lor zilnic. Afinele sunt bogate în compuşi precum: antioxidanţi, antociani, resveratrol, vitamine (A, C, B6) şi săruri minerale.

Concentraţiile diferă de la un soi la altul. Afinele au un rol important în imunizarea organismului, protejarea împotriva afecţiunilor cardio-vasculare şi, de asemenea, consumul lor scade glicemia, fiind recomandate bolnavilor de diabet.