Inundaţiile din Şchei, studiu de caz pentru specialiştii din 32 de ţări

Început în urmă cu mai mulţi ani, proiectul european „CARMINE”, în care sunt implicaţi 32 de parteneri internaţionali, inclusiv Primăria Braşov, este în etapa discuţiilor gestionare a resurselor de apă, dar şi de reducerea riscurilor de inundaţii. Astfel, În perioada 9–11 martie 2026, la Braşov are loc Adunarea Generală a celor 32 de parteneri din 11 ţări din cadrul proiectului, iar Zona Metropolitană Braşov reprezintă unul dintre studiile de caz. 
Proiectul „Soluţii reziliente de dezvoltare climatică în Regiunile Metropolitane ale Europei (CARMINE)” beneficiază de finanţare 100% nerambursabilă din partea Comisia Europeană. Valoarea totală a grantului este de 10.174.699 de euro.

Câtă apă vom avea în anul 2050? 
„Analizăm evoluţia resursei de apă pe mai multe orizonturi de timp: 2030, 2035 şi 2050. Pe baza acestor analize dezvoltăm un set de instrumente pe care îl punem la dispoziţia Primăriei Braşov, pentru a sprijini o planificare teritorială mai eficientă. Abordarea noastră este una sistemică: analizăm întreaga zonă metropolitană ca un ansamblu, fără a ne concentra pe zone punctuale. În analiza noastră ne-am concentrat în special pe perioadele de deficit de apă şi pe episoadele de secetă. Există însă şi zone unde pot apărea probleme legate de excesul de apă, de exemplu în zonele mai joase din Depresiunea Braşovului, precum Şchei sau Prejmer. În aceste cazuri, analizăm posibile măsuri de adaptare, inclusiv soluţii bazate pe natură, cum ar fi baraje temporare sau plantarea de vegetaţie care poate absorbi mai bine apa şi reduce concentrarea acesteia pe anumite văi“, a explicat Sorin Cheval, climatolog, cercetător ştiinţific la Administraţia Naţională de Meteorologie, instituţie care coordonează întregul proiect.

Modelul Braşov ar putea fi preluat de alte regiuni europene 
La rândul său, administratorul public al municipiului Braşov, Barabas Laszlo a subliniat faptul că tema schimbărilor climatice şi a rezervelor de apă este extrem de importantă şi pentru comunitatea din Braşov. 
„În această etapă contribuim la centralizarea şi punerea la dispoziţie a datelor şi informaţiilor necesare – de la baze de date până la localizarea diferitelor elemente analizate în proiect – urmând ca, împreună cu specialiştii implicaţi, să participăm la interpretarea rezultatelor şi la formularea concluziilor”, a declarat Laszlo Barabas, administratorul public din cadrul Primăriei Braşov.
Rezultatele proiectului vor contribui la elaborarea unor strategii de adaptare la schimbările climatice pentru zona metropolitană Braşov, consolidând capacitatea comunităţii de a face faţă provocărilor climatice şi oferind exemple de bune practici care pot fi replicate şi în alte regiuni europene. Proiectul va include şi informaţii accesibile publicului. Cetăţenii, mediul academic sau studenţii vor putea consulta date precum distribuţia actuală a precipitaţiilor sau proiecţii privind evoluţia acestora în viitor.