Întrebaţi de sutele de puşcăriaşi eliberaţi înainte de vreme, poliţiştii spun că au cerut încă 50 de camere de luat vederi pe străzile Braşovului

Foto: ATACUL DE LA ALBA IULIA, în care o tânără a fost făcută KO cu o lovitură puternică de către un bărbat ieşit din închisoare ca urmare a recursului compensatoriu, după care a fost jefuită, coroborat cu informaţiile oferite de specialiştii din întreaga ţară, tind să crească gradul de îngrijorare în rândul populaţiei.

După ce infracţionalitatea a scăzut mai mulţi ani la rând, actualul guvern a luat o decizie care îi îngrijorează pe cei mai mulţi dintre români: a eliberat din închisori înainte de vreme peste 9.000 de deţinuţi, fapt care a distrus într-o singură zi munca de ani a celor care luptă cu infractorii. În ultimele 10 luni, recursul compensatoriu a readus pe străzile patriei peste 9.000 de infractori care erau condamnaţi şi executau pedepse privative de libertate.
Tot în aceste 10 luni, În România, au fost înregistrate peste 1.700 violuri - cu aproape 300 mai multe decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. În acelaşi timp, numărul infracţiunilor de loviri şi alte violenţe a crescut cu 3.000.

În siguranţă, la Braşov
De la Penitenciarul Codlea au fost eliberate anul acesta 311 de persoane, dintre care cele mai multe au beneficiat de recursul compensatoriu. Cu toate acestea, municipiul Braşov este unul dintre cele mai sigure municipii din ţară, asta şi pentru că gradul infracţionalităţii a scăzut cu 24,7% în 2017, potrivit autorităţilor.

„În perioada următoare o să se vadă efectele adevărate”
Din cei aproximativ 11.000 de deţinuţi eliberaţi anul acesta din închisori, până la începutul lunii octombrie, peste 9.000 au beneficiat de controversata deciziei a Guvernului Dăncilă – aplicată de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader -  Legea nr. 169/2017 privind recursul compensatoriu. Tot în această perioadă, 8.800 de persoane au ajuns în penitenciarele din România, dintre care 60 - 70% ieşiseră ca urmare a politicii lui Tudorel Toader.
„În această perioadă s-au întors în penitenciar 4.500 de deţinuţi. Trebuie să avem în vedere că o să putem vedea adevărata dimensiune a dezastrului la 1 sau 3 ani, pentru că, la acest moment, legea este încă în curs de aplicare. Am constatat că au fost puşi în libertate cam 9.000 de deţinuţi, iar noi estimam acum un an că vor fi 8.000 şi, dacă luăm în calcul că 60-70% vor recidiva, practic o să avem un plus de 6.000 - 7.000 de deţinuţi în perioada următoare care se adaugă la criminalitatea normală”, a explicat Sorin Dumitraşcu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor.
La Penitenciarul Codlea s-au înregistrat de la începutul anului un număr de 311 eliberări pentru persoane care au beneficiat în diferite cuantumuri de legea recursului compensatoriu.
Măsura este periculoasă, în opinia reprezentantului federaţiei sindicatelor din penitenciare. „Genul acesta de măsuri nu fac decât să fie o investiţie în criminalitate şi infractorii o privesc ca atare. Din aceste motive, se constată o agravare a infracţiunilor şi o creştere a numărului infracţiunilor de stradă”, a mai arătat Dumitraşcu.
Juriştii confirmă premisele, pentru că atunci când deţinuţii sunt eliberaţi ca urmare a recursului compensatoriu nu se ţine cont de comportamentul lor. Contează doar condiţiile din închisoare. Dacă acestea nu sunt bune, pentru 30 de zile executate li se scad 6 din pedeapsă.
„Aceste persoane (eliberate ca urmare a recursului în probaţiune, n.r.) rămân nesupravegheate, nemonitorizate de nimeni. Noi de la probaţiune ne ocupăm doar de o parte din cei eliberaţi condiţionat”, spune Corina Mocanu, preşedinte Sindicatul Naţional al Consilierilor din Serviciile de Probaţiune.

Paza bună
Până acum, datele oficiale ale IPJ Braşov arată o scădere a infracţionalităţii stradale în municipiul Braşov de 24,7% în anul 2017, aspect care a făcut ca Braşovul să fie cel mai sigur municipiu mare din ţară. Chiar şi aşa, mai sunt măsuri care ar trebui implementate la nivel de municipiu în perioada următoare, mai ales că poliţiştii se aşteaptă şi ei să aibă mai mult de muncă. „Considerăm că există aspecte care pot conduce la sporirea gradului de siguranţă, precum montarea de camere de supraveghere în locurile publice, cu sprijinul administraţiei locale şi cu respectarea tuturor normelor legale, demers început de IPJ Braşov prin solicitarea adresată Primăriei Municipiului Braşov prin montarea unui număr de 50 de camere”, a informat Alina Ivan (foto), purtătorul de cuvânt al IPJ Braşov. Pentru 2018, de când se aplică recursul în anulare, nu sunt date centralizate la nivelul judeţului Braşov, potrivit sursei citate.