Întrebarea românului: De ce să mă asigur dacă la stat primesc tot?

Sunt sau nu de folos asigurările voluntare de sănătate? Un răspuns îl dă dr. Adrian Pană, expert în politici publice şi management sanitar, pornind de la exemplul cazurilor în care unii oameni aleg „să-şi asigure şpaga", pe principiul „în teorie primesc tot de la stat, pentru restul dau şpagă, nu văd rostul unei asigurări private”.
Vă prezentăm interviul în continuare:
-Să ştiţi că unii asigurau şpaga, ca s-o zic pe faţă! „Dă-mi 800 de lei pe fiecare zi de spitalizare!". Ce să facă omul cu banii ăia în sistemul public?  
- Îi spune doctorului să-l ţină 10 zile...
- Ca să-i ia pe toţi! Nu... dar are pentru schimbat perfuzia, pentru brancardier...
- De mult se aşteaptă ca asigurările voluntare să penetreze piaţa românească mai bine decât până acum.
- Şi listele de aşteptare ar fi o soluţie. În Anglia aştepţi 6 luni o proteză de şold. Vrei mai repede? La privat!
- Sistemul românesc de sănătate, în teorie şi, de multe ori, chiar şi în practică, nu prea are timpi de aşteptare. De-asta se produce o nebunie completă. Pentru că, de fapt, în ambulatoriu îţi dă medicul de familie o recomandare să mergi să-ţi faci analize (dacă nu te-ai dus în primele trei zile, la revedere! Mai aştepţi încă trei luni!) şi atunci tu te vei duce la spital, îţi faci o internare, pleci acasă în trei zile cu un set extins de analize, cu reţetă şi cu absolut tot. Deci tu ţi-ai rezolvat problema la un cost de zece ori mai mare!