Intersecţia „lasă-i să moară”

Trecerea la nivel cu calea ferată de la intersecţia străzilor De Mijloc şi Borzeşti din Braşov este o zonă în care accidentele sunt destul de frecvente. Deşi există semnale luminoase, acustice şi crucea Sfântului Andrei, din când în când câte un şofer le ignoră pe toate şi intră în coliziune cu câte un tren.
Doar faptul că trenul nu circulă cu viteză mare în acestă zonă a făcut ca în urma accidentului de săptămâna trecută (joi, 10 august) să nu avem pierderi de vieţi omeneşti. În urma impactului au rezultat 6 victime şi toate au ajuns la spital, chiar dacă o singură persoană a fost încarcerată.
Cum nu este primul accident, mulţi şoferi spun că ar fi oportună o barieră, care să tempereze curajul nebun al celor care forţează trecerea la nivel în momentul în care toate semnalele anunţă sosirea unui tren. Numai că autorităţile îşi cam pasează responsabilitatea, probabil şi din cauza costului, însă o viaţă umană înseamnă mult mai mult.  

Legea e clară: primăriile pot solicita bariere
Standardul Român reglementează, însă, fără loc de interpretări, procedurile de montare a unei bariere.
„Orice solicitare de modernizare a unei treceri la nivel se face de către solicitant, care poate fi administraţia publică locală – primăria – poliţia sau Direcţia de Arhitectură şi Sistematizare a Teritoriului. În urma acestei solicitări şi a obţinerii unui aviz de principiu din partea căii ferate se poate proceda la încheierea unui contract pentru faza de proiectare”, a explicat Nicolae Neagotă, director CFR SA.
Problema este că întregul proiect se face pe cheltuiala solicitantului, astfel că nimeni nu prea vrea să ceară montarea unei bariere. Pentru că nu a mai cerut, Primăria Braşov nici nu ştia la început că poate face o asemenea solicitare. Abia după ce au aflat de Standardul Român, edilii au prezentat o poziţie.
„Aceasta nu este o decizie a primăriei. Acea trecere la nivel cu calea ferată are toate semnalizările necesare: are semafor, semnalizare acustică, vizuală, Crucea Sfânntului Andrei, adică doar dacă nu vrei să vezi toate acele semne forţezi şi treci, dar vom avea o discuţie cu Poliţia Rutieră şi cu cei de la CFR să vedem dacă este cazul să fie suplimentată şi cu o barieră”, a declarat Sorin Toarcea, purtătorul de cuvânt al Primăriei Braşov.

O intersecţie mai complicată
Intersecţia este una mai specială, deoarece vorbim de două străzi paralele, între care se află calea ferată şi toate trei sunt intersectate de o a treia stradă, astfel că nici montarea unei bariere nu ar fi tocmai simplă.
Mai mult, Nicolae Neagotă spune că trecerea a fost creată fără să se ţină cont de reglementările în vigoare, care spun că între două asemenea treceri trebuie să existe cel puţin un kilometru, în localităţi.
Ca să ajute la fluidizarea traficului din zonă, fostul primar, George Scripcaru, a reuşit să convingă comisia de circulaţie şi pe cei de la CFR de necesitatea trecerii.
Chiar dacă şoferii implicaţi aici în accidente au încălcat regulile de circulaţie, societatea îi poate proteja mai bine pe cei inconştienţi sau neatenţi, iar montarea unei bariere ar însemna un element în plus în reducerea riscului.

Șoseaua şi calea ferată ar putea trece pe la înălţimi diferite
În Braşov există şi un proiect de tren metropolitan. Dacă acesta va fi realizat, atunci trenul va trece cu viteză mai mare prin această zonă, astfel că este posibil să fie necesară realizarea unui tunel sau a unui pod, potrivit lui Nicolae Neagotă. Până atunci, însă, viaţa şi sănătatea oamenilor rămân prioritare şi în această intersecţie,
Doar în cartierul Bartolomeu există alte două treceri la nivel fără bariere, lucru de neimaginat într-un oraş civilizat şi cu un trafic destul de intens, aşa cum este Braşovul. Este adevărat că în celelalte două locuri nu s-au produs accidente, însă paza bună trece primejdia rea şi în cazul autorităţilor.