Intenţie bună, cale greşită: Regula „un apartament, două locuri de parcare”, anulată de Curtea de Apel Braşov

Anunţată ca o soluţie pentru rezolvarea crizei locurilor de parcare din noile cartiere, o hotărâre a Consiliului Local Braşov din anul 2018 a fost anulată de instanţă. Astfel, la finalul săptămânii trecute, Curtea de Apel Braşov a emis o decizie în acest sens, menţinând astfel decizia primei instanţe, respectiv Tribunalul Braşov.
Anularea hotărârii de Consiliu Local nr. 134/2018 - Normarea numărului minim de locuri de parcare pentru noile construcţii de locuinţe în Municipiul Braşov a fost solicitată de SC Immo Lodgia One SRL.
Deocamdată, Primăria Braşov nu a primit comunicarea din partea Curţii de Apel. Însă, a declarat purtătorul de cuvânt al Primăriei Braşov, Sorin Toarcea, „nu înseamnă că dezvoltatorii nu vor trebui să asigure locuri de parcare. Există prevederi legale şi documente de urbanism în care se prevede, ca medie, fie un loc de parcare pe apartament, fie 1,2 sau 1,5 locuri, în funcţie de fiecare situaţie în parte”.
Pe de altă parte, acesta a afirmat că este şi responsabilitatea dezvoltatorilor de a asigura locurile de parcare necesare şi a avertizat că „locurile de parcare care nu se vor mai amenaja nu se vor transforma în construcţii, ci în zone verzi sau de relaxare”.
Prin actul normativ amintit a fost stabilit că „pentru fiecare unitate locativă nou construită în Municipiul Braşov se vor asigura minim două locuri de parcare în interiorul proprietăţii. Acestea se vor realiza la sol şi în construcţii individuale, subterane sau supraterane”. De asemenea, în hotărâre a fost definită şi unitatea locativă nou construită, adică locuinţa unifamilială cu acces şi lot propriu, apartamentul din locuinţele semi-colective cu acces propriu şi lot folosit în comun, apartamentul din locuinţele colective cu acces şi lot folosit în comun.

De ce a fost instituită regula
Reamintim că în anul 2018, autorităţile locale braşovene au argumentat că măsura este luată pentru a facilita traficul, mai ale în zonele rezidenţiale noi, unde mulţi dezvoltatori, fie nu amenajau suficiente locuri de parcare, fie vindeau apartamentele separat de locurile de parcare la preţuri foarte mari, iar locatarii preferau să îşi lase maşinile pe marginea drumului sau pe trotuar.
Potrivit datelor cuprinse în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă Braşov (PMUD), numărul vehiculelor deţinute în Municipiul Braşov între 2002 şi 2013 a crescut în medie cu 3,4% – 5,6% pe an, pe măsura relansării economiei, ajungând în 2013 la 232 de maşini la 1.000 de locuitori.

Exemplul de la judeţ
Instituirea unor noi reguli privind urbanismul este şi în atenţia Consiliului Judeţean Braşov, însă administraţia judeţeană braşoveană apelează la o altă strategie. Precizările au fost făcute de consilierul judeţean Silviu Nunvailler (USR), acesta afirmând că „am vrut să adoptăm prin hotărâre de Consiliu Judeţean ghidurile de arhitectură pentru încadrarea în specificul local create de Ordinul Arhitecţilor din România pentru judeţul Braşov. Am discutat cu executivul Consiliului Judeţean Braşov, dar şi cu avocaţi care ne-au explicat că dacă acest HCJ de adoptare va fi atacat în instanţă, el va fi anulat. Am decis în final să includem ghidurile în caietul de sarcini pentru elaborarea noului Plan de Amenajare Teritorială a Judeţului, chiar dacă acest proces va dura mai mult”.
De altfel, el a ţinut să sublinieze faptul că, deşi intenţia Consiliului Local în 2018 a fost bună, însă calea aleasă a fost greşită. „Nu poţi legifera urbanistic prin HCL-uri. Singura cale legală pentru a creşte numărul de parcări este prin modificarea Planului Urbanistic General şi a regulamentului local de urbanism”, a încheiat Nunvailler.